Indrazneste sa fii mare

Minim 6 ore – maxim 12 ore pentru aceeași clasă/ grup de adolescenți, pentru programul furnizat elevilor în școală. În afara școlii, modalitatea de realizare este cea a unui curs de instruire cu durata de 21 – 24 ore. Pentru a adresa nevoile de la nivelul fiecărui grup de elevi (clase), am elaborat și testat mai multe formate standard, de 6, 8, 10, respectiv 12 ore.

Educatori între egali (adolescenți și tineri instruiți) – element de valoare adăugată, căci acest tip de abordare este demonstrat ca fiind foarte eficient în programele de prevenire a comportamentelor riscante la adolescenți și tineri; cadre didactice – profesori care desfășoară opționalul de educație pentru sănătate sau profesori diriginți (orice disciplină), cu condiția formării prealabile prin cursuri de formare organizate la nivel local. Recomandăm realizarea programului în echipă stabilă (pe toată perioada de derulare la o clasă) de 2 instructori/ facilitatori, atât pentru educatorii între egali (condiție obligatorie), cât și pentru personalul didactic (care poate lucra în echipă chiar cu un voluntar tânăr, încurajând parteneriatul tânăr-adult sau cu un coleg de altă disciplină – asigurându-se astfel dimensiunea trans și interdisciplinară).

La bază se află modelul învățării experiențiale dezvoltat de David Kolb, iar învățarea este facilitată urmărind trei dimensiuni: cunoștințe, atitudini, abilități. Având în vedere specificul programului educațional și scopul final al acestuia (formarea și practicarea comportamentelor responsabile cu privire la propria sănătate și a celor din jur), metodele sunt interactive și participative. De altfel, recomandarea este de a se utiliza metodele de prezentare (chiar și cu sprijin vizual prin desen, filme etc.) doar în proporție de 10% din sesiune, implicit program, participanții fiind mai degrabă încurajați să descopere ei înșiși (individual, în echipă sau prin activitate de grup mic) informațiile corecte și relevante pentru fiecare modul în parte, să le corecteze pe cele greșite (mituri) și să le completeze pe cele incomplete. În plus, instructorii/ facilitatorii au și responsabilitatea ca prin metodele utilizate să contribuie la formarea abilităților de gândire critică, identificarea și asumarea propriilor atitudini pe care adolescenții le au legate de subiectele considerate sensibile în contextul cultural românesc (debut sexual, concepție, contracepție, egalitate de gen, responsabilitate în cuplu, ITS și HIV/SIDA, chiar implicare activă și voluntariat etc.). De altfel, procesul de formare al instructorilor, în toate fazele acestuia, conține o importantă componentă de etică.

Studiile de evaluare de impact au demonstrat că se realizează atingerea unui procent de 70-80% de cunoștințe corecte, atitudini și comportamente responsabile pe temele abordate ca urmare a parcurgerii programului, indiferent de nivelul inițial. Mai mult, cu cât durata programului este mai lungă, cu atât crește și succesul intervenției educaționale.

1. Autocunoașterea – „Cine sunt eu?”

Adolescența este perioada de câștigare a independenței, de desprindere de familie și de apropiere de cei de aceeași vârstă. În adolescență apar transformări fizice, emoționale și sociale care sunt absolut firești în procesul de maturizare a tinerilor. Aceste transformări pot crea confuzii și pot naște întrebări de genul „cine sunt eu ?” și „de ce sunt diferit de ceilalți?”. Emoții precum frica de a nu fi ca cei de vârsta ta sau frica de a fi respins de prietenii tăi, împreună cu necunoașterea propriilor calități și valori, sunt primele semne care indică existența problemelor de autocunoaștere.

Obiectivele modulului:  explorarea modalităților de auto-exprimare și comunicare; conturarea imaginii de sine; dezvoltare încrederii în sine; exersarea de atitudini pozitive față de schimbările prin care trec în perioada adolescenței; explorarea sentimentelor și percepțiilor personale; cunoașterea și discutarea caracteristicilor comune și diferențelor dintre indivizii din cadrul grupului.

 

2. Clarificarea valorilor și luarea deciziilor

Valorile sunt concepte abstracte și exprimă capacitatea unei persoane de a extrage diferite satisfacții sau insatisfacții din interacțiunea cu o altă persoană, un obiect sau un eveniment. Ele sunt idei și convingeri la care ținem și pe care le luăm drept repere de-a lungul vieții. Totodată, valorile sunt unele dintre cele mai importante criterii de socializare. Ele asigură contextul în cadrul căruia normele sociale sunt stabilite, asigurând baza pe care judecăm acțiunea socială. Prin intermediul valorilor, ne planificăm acțiunile și ne formăm anumite atitudini. Valorile definesc modul în care ne dezvoltăm relațiile personale, modul în care alegem sau îi respingem pe ceilalți.

Obiectivele modulului: identificarea factorilor care influențează formarea valorilor; clarificarea propriului sistem de valori; înțelegerea diferențelor între valorile personale și valorile celorlalți; identificarea valorilor asupra cărora se fac cel mai des presiuni pentru a nu fi respectate; descrierea felului în care comportamentul în cadrul grupului reflectă valorile individuale; elaborarea strategiilor proprii de soluționare a situațiilor de risc; enumerarea elementelor și etapelor necesare în luarea unei decizii.

3. Egalitate și echitate de gen, rolurile sexelor și relaționare

Modulul adresează egalitatea de gen în mod specific, prin introducerea și definirea conceptelor importante din acest domeniu. Deși abordat într-o cheie binară (feminin/ masculin), modulul își propune definirea de către participanți a propriilor atitudini față de genul căruia îi aparțin și cu care se identifică, rolurile sexelor și comportamentele asociate cu sexualitatea umană. Totodată, în cadrul acestui modul se realizează discuția despre drepturile sexuale și reproductive, așa cum sunt acestea recunoscute la nivel internațional prin Declarația Drepturilor Sexuale  – Federația Internațională de Planificare Familială (IPPF), 2008. Întreg modulul are în centru conceptele de discernământ și consimțământ, fiind prezentate și aspectele legislative aplicate pe domeniul violenței sexuale și domestice.

Obiectivele modulului: diferențele dintre conceptele sex și sexualitate; identificarea și explorarea propriei lor sexualități; recunoașterea diversității cu privire la comportamentul sexual; identificarea stereotipurilor tipic feminine și masculine; discutarea efectelor stereotipurilor asupra comportamentului; clarificarea atitudinilor personale legate de rolurile de gen; identificarea efectelor mass-media asupra rolurilor de gen și stereotipurile create.

4. Anatomie și fiziologia sistemelor reproducătoare

Deși conform programelor școlare în vigoare pentru disciplina „biologie”, acest subiect este abordat în cadrul orelor de la gimnaziu (clasa a VII-a), experiența de lucru atât cu elevii, cât și cu cadrele didactice ne-au demonstrat necesitatea reluării discuției legată de sistemele reproducătoare umane, din varii motive: tematica este abordată superficial (conspect de către elevi, fără explicații din partea cadrului didactic) sau nu este realizată deloc. Ori, nu putem înțelege concepția, reproducerea, activitatea sexuală și ulterior, responsabilitatea în cuplu și în comportamentul sexual, fără a avea baza informațiilor cu privire la modul în care funcționează organismul uman.

Obiectivele modulului: însușirea regulilor de igienă a sistemelor reproducătoare; clarificarea și completarea cunoștințelor de anatomie și fiziologie a sistemelor reproducătoare; explicarea procesului de reproducere; identificarea etapelor adolescenței, inclusiv a schimbărilor fizice, emoționale și sexuale.

5. Infecții cu transmitere sexuală (ITS)

Infecțiile cu transmitere sexuală au un impact profund asupra sănătății sexuale și reproductive la nivel mondial, iar Organizația Mondială a Sănătății raportează că mai mult de 1 milion de ITS sunt contractate global în fiecare zi. Cele mai răspândite sunt: chlamidioza, gonoreea, sifilisul și trichomoniaza. Mai mult de 500 de milioane de oameni trăiesc cu herpes genital și se estimează că 300 milioane de femei au infecția cu HPV (negi genitali), prima cauză pentru cancerul de col  uterin și care are una dintre cele mai mari rate de mortalitate în cazul femeilor din România. Mai mult, aproape 240 milioane trăiesc cu virusul Hepatitei B și este de menționat faptul că atât hepatita B, cât și infecția cu HPV pot fi prevenite prin vaccinare. În plus, infecțiile precum chlamidioza și gonoreea sunt cauze principale pentru boala inflamatorie pelvină și a infertilității la femei.

Obiectivele modulului: identificarea principalelor ITS-uri;  identificarea principalilor agenți care cauzează ITS și să numească cel puțin o ITS din fiecare categorie; enumerarea semnelor, modalităților de transmitere și de prevenire a ITS; elaborarea unui plan de acțiune în cazul în care suspectează că au o ITS; identificarea comportamentelor responsabile în vederea prevenirii ITS; clarificarea propriilor atitudini și comportamente în ceea ce privește ITS-urile.

6. Prevenirea și combaterea HIV/SIDA

HIV/SIDA a afectat profund lumea la nivel global de la apariția acesteia, conducând către acțiuni și intervenții concentrate ale statelor pentru oprirea cazurilor de noi infectări și asigurarea accesului universal la tratament de calitate. Din perspectiva prevenirii, adolescenții și tinerii sunt în continuare considerați ca fiind un grup la risc, având în vedere comportamentul sexual instabil și specificul de creștere/ dezvoltare/ maturizare care îi poate pune în diverse situații de risc, de cele mai multe ori chiar fără să fie conștientizate ca atare. Mai mult, este important să existe în continuare eforturi susținute pentru combaterea stigmatizării și discriminării persoanelor afectate de HIV/SIDA.

Obiectivele modulului: descrierea caracteristicilor infecției cu HIV și manifestările SIDA; dobândirea de informații corecte despre transmiterea și prevenirea infecției cu HIV; adoptarea și încurajarea unui comportament responsabil legat de sexualitate, prin dezvoltarea capacităților de luare a deciziilor și dezvoltarea capacităților de comunicare interpersonală; identificarea potențialelor probleme cu care se confruntă o persoană infectată HIV; clarificarea propriilor atitudini și comportamente față de persoanele infectate HIV.

7. Metode contraceptive

Deși în România sunt disponibile serviciile de planificare familială și inclusiv medicii de familie au aceste competențe, contracepția modernă nu este utilizată în mod corespunzător pentru planificarea sarcinii și foarte multe dintre cuplurile și femeile din România recurg la întreruperea de sarcină la cerere într-un număr remarcabil de mare. În plus, România este pe locul 1 în Europa de mulți ani de zile la numărul de mame adolescente (minore). Contracepția modernă ajută femeile și cuplurile să decidă asupra numărului de copii pe care și-l doresc și evident, precum și a intervalului de timp dintre sarcini. Pentru cei mai mulți dintre adolescenți, apariția unei sarcini și nașterea nu sunt nici planificate, nici dorite.

Obiectivele modulului: cunoașterea principalelor metode contraceptive; înțelegerea modului de acțiune al principalelor metode contraceptive; cunoașterea etapelor folosirii corecte a prezervativului; clarificarea propriilor atitudini legate de contracepție.

8. Sarcină și parentalitate

Momentul optim pentru a avea un copil diferă de la o persoană la alta, în funcție de planurile de viitor și stilul de viață. Sarcina la adolescență este mai degrabă un „accident” decât plănuită, tocmai de aceea decizia personală în ceea ce privește protecția este deosebit de importantă. Apariția sarcinii și a copiilor, oricât de mult ar schimba stilul de viață al celor implicați, este important să fie una dorită și la timpul potrivit. 

Obiectivele modulului: cunoașterea semnelor unei sarcini; clarificarea atitudinilor legate de sarcină și avort; identificarea responsabilităților unui părinte; înțelegerea importanței planificării sarcinii și a stabilirii numărului dorit de copii pe parcursul vieții.

9. Comunicarea în sănătatea reproducerii și a sexualității

Abilitatea de a comunica are o importanță egală atât în relațiile personale, cât și în cele profesionale. Abilitățile de comunicare eficientă includ: ascultarea activă, folosirea mesajelor de tip „eu”, conștientizarea mesajelor non-verbale transmise, abilitatea de a transmite și de a primi feedback, verificarea percepției. La baza oricărei relații sănătoase și de durată este comunicarea eficientă între persoane care se simt suficient de confortabil și încrezătoare în ele însele. Abilitățile de comunicare se formează prin exercițiu și cu răbdare atât la nivelul celui ce comunică, cât și din partea celorlalți care sunt implicați. Comunicarea în sexualitate cu atât mai mult poate fi dificilă, căci presupune multă atenție față de propriile nevoi și ale partenerului, deci cunoașterea acestora, acceptarea lor, dar și hotărâre, fără însă a produce rău. Oamenii nu pot fi reduși la organe sexuale care se nimeresc să se întâlnească, sunt ființe umane care gândesc, simt, fantasmează, visează, au nevoi pe care doresc să le împărtășească altora și să și le satisfacă cu alții. Mare parte dintre problemele sexuale ar putea fi prevenite sau rezolvate printr-o comunicare deschisă și onestă. 

Obiectivele modulului: recunoașterea importanței comunicării în relațiile sexuale; identificarea gradelor de risc pe care le presupun diferite comportamente legate de sexualitate; înțelegerea principalelor motive pentru care adolescenții își încep sau nu activitatea sexuală; cunoașterea consecințelor adoptării diverselor comportamente cu risc; exersarea comunicării asertive în ceea ce privește negocierea deciziilor.

10. Implicare activă

Implicarea activă este o valoare, o direcție, un sens în viață, o responsabilitate, o luare de atitudine față de o problemă identificată. Implicarea activă presupune angajarea, antrenarea unei persoane într-o situație ce implică generozitate, altruism, oferirea de ajutor, voluntariat. Noțiunea de implicare activă este practic strâns legată de ceea ce înseamnă voluntariatul. Credem sincer că tinerii sunt o resursă incredibilă pentru inovație, iar dezvoltarea societății în care trăim depinde de modul în care noile generații învață să fie responsabile la nivel individual și social.

Obiectivele modulului: definirea conceptelor de voluntariat, implicare activă, educație între egali; înțelegerea importanței implicării active; identificarea propriului domeniu de interes în ceea ce privește implicarea activă.

• La nivelul fiecărui județ în care intervenim, ne propunem să dezvoltăm și să menținem echipe funcționale de educatori între egali (voluntari tineri), cadre didactice și consilieri școlari și am elaborat programe de formare speciale pentru fiecare dintre aceste categorii. 
• Programul se realizează cu acordul inspectoratelor școlare județene, respectiv ISMB și prin protocoale de colaborare la nivelul fiecărei unități școlare. Totodată, elevii participă la ore după ce obținem acordul scris al părinților, care sunt informați cu privire la tematica abordată și metodologie de implementare. Practica este de a derula programul în colaborare cu cadrul didactic care a inițiat sau solicitat programul, în timpul orelor de dirigenție și/ sau orelor de educație pentru sănătate.
• Începând cu 2010, programul s-a derulat sub sloganul „Îndrăznește să fii mare!”, ca îndemn adresat adolescenților la responsabilitate individuală și socială, fiind completat cu activități în afara școlii și campanii derulate la nivel local și național.
• În sprijinul programului au fost elaborate materiale de sprijin/ auxiliare didactice pentru elevi, anume, iar principalul instrument de lucru este Caietul Elevului. Acest auxiliar didactic conține structura programului, materialul informativ pentru fiecare modul, foile de lucru pentru elevi și pagina de reflecție – jurnal personal, precum și diploma de finalizare a programului asumată de instructori. Prin proiectele realizate, am distribuit acest material către fiecare elev implicat în programele realizate în școală.
• Un alt instrument de lucru este pachetul de broșuri informative ( o broșură/ modul de conținut), în format A5 și cu următoarele titluri: Autocunoaștere; Anatomie și fiziologie; Comportament responsabil și decizii asumate; Mituri urbane; Contracepția; Tot ce trebuie să știi despre prezervativ; Infecții cu transmitere sexuală; HIV/SIDA; Povestea unei sarcini; Broșura pentru părinți; Implicare activă și valori. Pentru elaborarea acestor broșuri am implicat formatori și voluntari tineri, tocmai pentru ca forma și modul în care sunt prezentate informațiile să fie atractive pentru adolescenți și acest pachet să fie unul de păstrat.
• Una dintre calitățile programului este adaptabilitatea acestuia, putând fi realizat cu elevi de vârste diferite, de la 10 la 18 ani, în funcție de selecția de teme, activități și modul de procesare a acestora de către instructori/ facilitatori. 
• Programul poate fi realizat de către cadrele didactice în cadrul opționalului de educație pentru sănătate pentru nivelul gimnazial și liceal, în cadrul modulului „Sănătatea reproducerii și a familiei”. De altfel, TpT a contribuit la realizarea programei școlare de educație pentru sănătate fix pentru această tematică, în baza experienței de implementare a programului de EVF.
• Încurajăm parteneriatul tânăr-adult, prin colaborarea dintre educatorii între egali și personalul didactic de la nivelul unități școlare, precum și implicarea părinților. Pentru coordonarea și managementul activităților derulate de voluntarii educatori între egali, am realizat un ghid special pentru aceștia.

• Cantitativ: 282.000 elevi care au participat la programul integral, prin intermediul educatorilor între egali (10.033 formați) și personalului didactic – cadre didactice și consilieri școlari  (2.587 care au finalizat faza I de formare și au raportat activități realizate cu elevii)
• Calitativ:  creștere la 70-80% a nivelului de cunoștințe corecte, atitudini și comportamente responsabile pe temele abordate ca urmare a parcurgerii programului, indiferent de nivelul inițial

• Indiferent de disponibilitatea unor echipe de voluntari/ educatori între egali formați în cadrul TpT care pot derula programul, este important ca la nivelul unității școlare să existe o echipă de minim 4 cadre didactice + consilier școlar care să parcurgă cel puțin primele 2 faze de formare, asigurându-se astfel sustenabilitatea intervenției.
• Pentru realizarea de proiecte și programe de succes în colaborare cu alte organizații care utilizează metoda educației între egali, am elaborat un ghid de standarde care să vină atât în sprijinul unităților școlare, cât și în sprijinul organizațiilor neguvernamentale.
• Este esențial, pentru succesul programului (obținerea rezultatelor dorite la nivelul competențelor dobândite de adolescenți) ca durata acestuia să fie rezonabilă (conforma standardului de 6/8/10/12 ore) și perioada de derulare să fie concentrată (sesiuni succesive de 1 oră/ săptămână).

• Programul a fost furnizat gratuit către unitățile școlare din județele în care Tineri pentru Tineri și-a desfășurat activitatea, în condițiile finanțării prin proiecte (vezi secțiunea dedicată). 
• În general, costurile fixe se referă la formarea instructorilor, materialele educaționale necesare (suport de curs, caietul elevului, pachetul de broșuri), materiale promoționale pentru elevi, rechizite pentru derularea activităților la clasă, precum și costuri de transport pentru instructorii externi, la care se adaugă un procent de 10% – costuri administrative și de management din partea echipei de coordonare de la nivel central și local. 
• Costurile prevăzute sunt armonizate cu cele existente pe piața liberă și au fost aprobate din perspectiva eligibilității, transparenței procedurilor de achiziție și a rezonabilității de către finanțatorii naționali, europeni și internaționali care ne-au sprijinit.
• Pentru o ofertă personalizată pentru unitatea școlară pe care o doriți inclusă în program, vă rugăm să ne contactați la office@y4y.ro.