Programe educaționale

Pentru Fete și Băieți – Abilități pentru viață și starea de bine

 

Istoric: Principalul subiect adresat de organizația noastră și cel prin care suntem cunoscuți în mediul public este strâns legat de prevenirea în sănătatea sexuală și reproductivă (domeniu în care România se află între primele locuri la nivelul regiunii europene din perspectiva unui top neonorant). Începând cu 2013, am constatat o serie de nevoi la nivelul dezvoltării abilităților socio-emoționale și dezavantaje din lipsa informațiilor legate de propria sănătate în rândul adolescenților cu care lucrăm, mai accentuate decât în generațiile din urmă.

Mai mult, tot de atunci ni s-a solicitat în mod repetat adaptarea programelor noastre sau dezvoltarea de noi programe care să adreseze nivelul pre-adolescenței, deci scăderea vârstei pentru grupul țintă final de elevi de la 14-16 ani la 10-14 – nivelul gimnazial.

Acestea se referă la formarea imaginii și stimei de sine, precum și la existența unor abilități de comunicare rezonabile care să le permită identificarea situațiilor de risc în care pot ajunge, precum și a comportamentelor cu risc pe care le pot avea, inclusiv ca urmare a presiunii de grup sau ca expunere nepotrivită în mediul online. Toate acestea sunt sub umbrela unor normalizări a comportamentelor agresive, de unde și legislație specifică inițiată pe zona de bullying în 2019 (deși ar fi suficientă susținerea programului de educație pentru sănătate care are și componentă de sănătate mintală și se integrează toate competențele necesare). 

Astfel, în 2018-2019 am dezvoltat și pilotat proiectul „Pentru Fete și Băieți” în cadrul programului „În stare de bine” implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile cu sprijinul Kaufland România în București și alte 8 județe, iar în 2021 continuăm intervenția în sectorul 3 al Municipiului București, prin proiectul „Pentru Fete și Băieți –  Abilități pentru viață și starea de bine – program pentru elevii de gimnaziu”, finanțat de Primăria Sectorului 3 cu fonduri nerambursabile de la bugetul local și sprijinit de către Ambasada Canadei prin acordul BUCST/7/FPDS-7/PIF/2021. 

Dacă proiectul pilot derulat în București și 8 județe: Botoșani, Brașov, Brăila, Dâmbovița, Iași, Ilfov, Mehedinți și Tulcea (urban, rural) a fost realizat prin intervenție față-în-față, contextul pandemic generat de SARS-CoV-2 ne-a adus în situația de a realiza și varianta pilot pentru mediul online.

Abordarea programului: Programul se adresează elevilor de nivel gimnazial, cu recomandare pentru clasele a VI-a și a VII-a, dar unele dintre activități se pot derula atât pentru elevi cu vârste mai mici (chiar clasa a IV-a), cât și mai mari (inclusiv liceu). 

Programul educațional propus pentru elevii de nivel gimnazial a fost realizat prin armonizarea programei pentru opționalul de educație pentru sănătate – OMEN nr. 4496/2004 cu cea de consiliere și dezvoltare personală – OMEN nr. 3393/2017, având în vedere ghidurile și recomandările internaționale pe domeniul adresat. În plus, a fost luată în considerare cercetarea „Cultura Elevilor și Învățarea, 2014” realizată de Institutul de Științe ale Educației – Laboratorul Teoria Educației, prin care am creionat Profilul elevului, ținând cont de următoarele: Factorii de influență ai elevului; Piramida intereselor; Descrierea profesorilor, la care s-a adăugat profilul de competențe elaborat tot de Institutul de Științe ale Educației. 

Programul educațional și materialele elaborate în cadrul acestuia (suport curs cadre didactice, auxiliare didactice – caietul elevului și broșura pentru părinți) au fost avizate și de către Ministerul Sănătății Publice prin adresa nr. 4475/ 04.04.2019. 

Programul la clasă:

Programul are un format modular, astfel încât instructorii (facilitatorii) să îl poată adapta fiecărui grup, iar cele patru module sunt: I. Corpul și dezvoltarea la pubertate; II. Stima de sine și relaționare; III. Modalități de prevenire a violenței și IV. Valori, familie și planuri de viitor. 

Fiecare modul acoperă un subiect cheie necesar unui program de dezvoltare de abilități socio-emoționale în contextul dezvoltării în perioada pubertății și adolescenței și este însoțit de o multitudine de activități destinate să contribuie la atingerea obiectivelor modulului. 

În mod obișnuit, personalul didactic poate desfășura programul cu elevii pe durata minimă a acestuia (4 ore), dar poate fi derulat și pe parcursul a 2/3 dintr-un an școlar, activitățile din suportul de curs pentru profesori și consilierii școlarii fiind suficiente pentru a acoperi chiar doi ani școlari. 

Având în vedere conținuturile abordate, nu oferim suportul de curs FĂRĂ FORMARE anterioară (20/30 ore formare), chiar dacă descrierea modului de realizare a activităților este foarte detaliată și persoanele cu abilități de formare le pot înțelege și aplica. 

Ca și celelalte programe ale Tineri pentru Tineri, programul se bazează pe metoda învățării experiențiale (Kolb) și există sesiune dedicată pe acest subiect în programul de formare pentru personalul didactic. Mai mult, și pentru acest program încurajăm co-facilitarea, de aceea încercăm ca atunci când realizăm formarea pentru personalul didactic, să selectăm cca. 4 cadre didactice (+ consilier școlar)/ unitate școlară. Experiența cadrelor didactice care au experimentat co-facilitarea pentru acest program, atât pentru cel cu elevii, cât și pentru evenimentele de comunitate care au implicat părinții/ familiile, a fost una foarte apreciată, inclusiv de către elevi.

Materiale realizate și necesare: suport curs pentru cadrele didactice, caietul pentru elevi. Pentru cadrele didactice formate, punem la dispoziție și un model de design standard pentru program de 4/6/8 ore. 

Programul în unitatea școlară și în comunitate:

De la începutul dezvoltării acestei intervenții în perioada 2018-2019, am identificat rolul important pe care părinții și familia ar trebui să și-l asume în relație cu comunitatea școlară și nevoia de implicare mai activă a acestora în viața școlii. Proiectul pilot a demonstrat însă o implicare scăzută a acestora (cca. 50%), aspect confirmat și ulterior prin discuțiile cu personalul didactic/ profesorii diriginți. 

Cu toate acestea, credem că este important să continuăm să dezvoltăm în continuare contexte care să aducă părinții/ familiile mai aproape de mediul școlar și de comunitate și care să îi sensibilizeze pe aceștia cu privire la nevoile reale și așteptările de viață de familie ale copiilor lor. 

Am realizat împreună cu voluntarii și formatorii tineri din organizație materialul „Broșura pentru părinți” care conține informații de bază legate de dezvoltarea (pre)adolescenților, precum și referiri către o serie de resurse. Acest material a fost perceput de către părinți ca fiind emoționant, încurajându-ne să gândim în continuare intervenții și resurse pentru aceștia.

Propunerea Tineri pentru Tineri este ca la nivelul fiecărei unități școlare să se realizeze cel puțin anual un eveniment/ clasă sau la nivelul întregii școli, care să îi implice pe toți: elevi, părinți/ familii, profesori. Personalul didactic poate pregăti împreună cu elevii expoziții, scenete, activități de teatru forum etc., astfel încât adulții din comunitate să se apropie mai mult de proprii copii, dar și de școală.

Durata standard a programului: minim 4 ore (1/ modul) – 2/3 din 2 ani școlari (clasele a VI-a și a VII-a) pentru aceeași clasă/ grup de (pre)adolescenți, pentru programul furnizat elevilor în școală. Pentru a adresa nevoile de la nivelul fiecărui grup de elevi (clase), am elaborat și testat mai multe formate standard, de 4, 6, respectiv 8 ore.

Cine livrează: cadre didactice – profesori care desfășoară opționalul de educație pentru sănătate sau profesori diriginți (orice disciplină), inclusiv consilieri școlari, cu condiția formării prealabile prin cursuri de formare organizate la nivel local. Pentru ciclul gimnazial, abordarea de echipe mixte de personal didactic cu educatori între egali (voluntari tineri instruiți) nu a fost încă testată. Programul se încadrează în disciplinele „Consiliere și dezvoltare personală” și opționalul de „Educație pentru sănătate”, dar poate avea și o abordare trans-disciplinară.

Metodologie:  La bază se află modelul învățării experiențiale dezvoltat de David Kolb, iar învățarea este facilitată urmărind trei dimensiuni: cunoștințe, atitudini, abilități. Având în vedere specificul programului educațional și scopul final al acestuia (formarea și practicarea comportamentelor responsabile cu privire la propria sănătate și a celor din jur), metodele sunt interactive și participative. De altfel, recomandarea este de a se utiliza metodele de prezentare (chiar și cu sprijin vizual prin desen, filme etc.) doar în proporție de 10% din sesiune, implicit program, participanții fiind mai degrabă încurajați să descopere ei înșiși (individual, în echipă sau prin activitate de grup mic) informațiile corecte și relevante pentru fiecare modul în parte, să le corecteze pe cele greșite (mituri) și să le completeze pe cele incomplete. 

Este un program de dezvoltare de abilități socio-emoționale, astfel încât nucleul acestuia este mai degrabă în zona de atitudini și mai puțin în cea de furnizare/ corectare de informații. Empatia, absența judecăților de valoare și prejudecăților transmise de facilitator sunt esențiale pentru succesul programului, precum și înțelegerea modalităților prin care (pre)adolescenții relaționează și comunică, inclusiv în mediul virtual/ online.

De reținut: 

Rezultate evaluare program (raport clasă, chestionare evaluare elevi): Program atractiv și interesant pentru elevi; le adresează în mod corespunzător nevoile de formare pe perioada pubertății/ adolescenței; metode interactive, considerate atrăgătoare de către elevi; sprijin și rezultate în creșterea stimei de sine, consolidarea imaginii de sine, interacțiune/ relaționare la nivel de grup/ clasă; rezultat particular:  îmbunătățirea comunicării între cadrul didactic-elevi-părinți

Recomandări – din partea cadrelor didactice: perioadă mai lungă de aplicare a programului (nu doar 4 ore); materiale care să le permită aplicarea pe un an școlar sau chiar pentru întreg ciclul gimnazial; dezvoltare de: 1. Module suplimentare, și pe alte tematici de interes pentru elevi sau aprofundarea celor existente; 2. Materiale suplimentare, mai ales din categoria vizuale/ video

Rezultate din evaluarea activităților de către părinți: recunoașterea nevoii de comunicare cu proprii copii pe teme de interes pentru aceștia, mai ales din perspectiva creșterii/ dezvoltării/ transformării către viitori adulți, dar și a celei de informare la nivel personal cu privire la aceste teme

Descrierea modulelor: 

1. Corpul uman și dezvoltarea la pubertate

Obiectivele modulului: înțelegerea schimbărilor aferente stadiilor de dezvoltare – pubertate și adolescență și dobândirea instrumentele prin care să își construiască o atitudine realistă (pozitivă) față de acestea; clarificarea propriilor percepții legate de diferențele de gen și înțelegerea importanței promovării egalității de gen și a unor atitudini fără prejudecăți; descrierea modului în care imaginea corpului influențează modurile în care se simt și relaționează (pre)adolescenții și identifică factorii care contribuie la construirea acesteia; identificarea comportamentelor sănătoase vs. comportamentele de risc cu rol de influențare a procesului de dezvoltare (pre)adolescenților.

Conținuturi: Conceptele de pubertate și adolescență; Imaginea corpului și acceptarea de sine; Egalitate de gen, roluri de gen, modele și rolul lor; Comportamente de risc: efecte, asocieri.

1. Stima de sine și relaționare

Obiectivele modulului: înțelegerea și descrierea conceptului de imagine de sine și stimă de sine, precum și amprenta pe care acestea o au la nivelul dezvoltării personale și la nivelul dezvoltării relațiilor sociale; familiarizarea cu mecanismele de construire și dezvoltare a imaginii de sine în cazul adolescenților, prin raportare și relaționare la ceilalți: familie, grup, mediu de viață;  cunoașterea principiilor funcționării mediului online, recunoașterea diferențelor dintre imaginea construită în online și realitate, precum  și clarificarea impactului asupra imaginii de sine; înțelegerea și descrierea conceptului de emoție și rolului emoțiilor în construirea și dezvoltarea relațiilor interpersonale; explorarea tipurilor de comunicare,  identificarea impactului acestora la nivelul relațiilor interpersonale și definirea formelor eficiente de comunicare; exersarea abilității de a spune „nu”.

Conținuturi: Imaginea de sine și stima de sine, factori de influență, efecte; Mediul virtual vs mediul real – Eul Ideal; Emoții, mecanisme de funcționare, rolurile deturnante și facilitatoare ale emoțiilor;  Comunicare, tipuri de comunicare, roluri în comunicare

1. Modalități de prevenire a violenței

Obiectivele modulului: identificarea caracteristicilor pentru situațiile de conflict și exersarea abilităților de recunoaștere a formelor de violență în mediul de viață: familie, grup, mass-media; cunoașterea conceptului de violență în mediul online și identificarea strategiilor pentru siguranța adolescenților; explorarea și familiarizarea cu strategii de rezolvare a conflictelor, ca modalitate de rezistență la presiunea mediului de viață: grup, mass -media.

Conținuturi: Conflict vs. violență; Violența în online: cyberbulling, prădătorii din mediul online; Comportamente la risc în relații; Managementul conflictelor: încredere în sine, controlul emoțiilor

1. Valori, familie și planuri de viitor

Obiectivele modulului: definirea valorilor și identificarea rolului acestora în luarea deciziilor și în cadrul relațiilor interpersonale; cunoașterea etapelor necesare luării unei decizii și identificarea consecințelor acesteia la nivel personal și interpersonal; definirea rolurilor personale în relație cu mediul extern (familie, școală, grup) și analizarea responsabilităților individuale în procesul de dezvoltare și maturizare; înțelegerea necesității responsabilității individuale și sociale față de cei în dificultate și promovarea importanței non-discriminării și acceptării

Conținuturi: Valori, tipuri, rol; Procesul decizional, etape, implicații practice; Rol – personal, familial, social; Dinamica rolurilor; Stigmă și discriminare

 

Elemente de valoare adăugată:

• Programul are impact semnificativ dacă este realizat prin co-facilitare, în echipă de profesor diriginte și consilier școlar, iar efectele acestuia sunt cu atât mai vizibile cu cât durata acestuia crește. 
• Programul se realizează cu acordul inspectoratelor școlare județene, respectiv ISMB și prin protocoale de colaborare la nivelul fiecărei unități școlare. Având în vedere faptul că programul se subordonează unor discipline deja existente în planul cadru – Consiliere și dezvoltare și CDȘ-ul  de „Educație pentru sănătate” și este derulat de personalul didactic existent, nu este nevoie de acordul suplimentar al părinților special pentru acest program. Cu toate acestea, recomandăm ca părinții să fie informați și implicați în program, mai ales prin prisma organizării de activități extrașcolare și extracurriculare la nivelul comunității școlare care să-i aducă împreună pe toți beneficiarii educației.
• Principalul instrument de lucru este Caietul Elevului. Acest auxiliar didactic conține structura programului, materialul informativ pentru fiecare modul, foile de lucru pentru elevi, diploma de finalizare a programului și formularul de evaluare finală ce poate fi prelucrat la nivelul clasei de către cadrul didactic/ consilierul școlar. Prin proiectele realizate, am distribuit acest material către fiecare elev beneficiar.
• Un alt instrument de lucru este broșura pentru părinți, realizată chiar cu sprijinul adolescenților. Materialul vine în sprijinul familiilor elevilor, aducându-le adulților în față informațiile de bază legate de dezvoltarea de la pubertate la adolescență, precum și o parte din nevoile și așteptările pe care copiii le au în acest proces de creștere de la părinții lor.
• Una dintre calitățile programului este adaptabilitatea acestuia, putând fi realizat cu elevi de vârste diferite, de la 10 la 16 ani, în funcție de selecția de activități și modul de procesare a acestora de către cei care îl predau. 
• În 2021 am elaborat și implementat modelul pentru mediul online, creând resurse digitale și activități interactive pentru acest mediu.

Rezultate (cumulat, din 2019 până în prezent):

• Cantitativ: 152 cadre didactice din 43 unități școlare, 4 medici din 2 DSP-uri (MH și BT) care au participat la formare și care au furnizat programul către 3478 elevi din 43 unități școlare, (16 din mediul rural) și 1109 părinți/ membri ai familiilor 
• Calitativ (extrase din evaluări – personal didactic, elevi, părinți, formatori): 
• Elevi: informații corecte, structurate și pe nevoile lor legate de temele abordate, însoțite de efecte la nivelul imaginii de sine, stimei de sine, încrederii în ei înșiși, abilități de lucru în echipă, abilități de comunicare, atitudini mai responsabile cu privire la stilul de viață și comportamentele de reducere/ evitare a riscurilor (offline și online)
• Cadre didactice (formare): pregătire, încredere și motivare pentru a realiza ore atractive pentru elevi, prin metode noi și pe conținuturi de interes pentru aceștia, cu instrumente pe care le consideră potrivite, utile și ușor de utilizat. Se adaugă recunoașterea nevoii de implicare a părinților în activități dedicate acestora (mai ales că o parte dintre cadrele didactice implicate au trebuit să ofere explicații suplimentare unor părinți care au venit cu informații false din mediul online despre ce anume presupune proiectul). Mai multe cadre didactice au declarat îmbunătățirea relației cu proprii elevi, inclusiv pentru propria disciplină (în afară de dirigenție). 
• Cadre didactice (implementare): unii profesori au preluat modelul de la formare și au reușit să se coordoneze și să lucreze în ECHIPĂ, oferind astfel un model real pentru colaborare și elevilor. Acest tip de comportament e important să fie încurajat pe viitor și în următoarele proiecte/ programe, inclusiv identificarea de soluții care să se aplice instituțional.
• Părinți: recunoașterea nevoii de comunicare cu proprii copii pe teme de interes pentru aceștia, mai ales din perspectiva creșterii/ dezvoltării/ transformării către viitori adulți, dar și a celei de informare la nivel personal cu privire la aceste teme

Recomandări pentru derularea programului în cadrul unităților școlare:

• O echipă extinsă la nivelul unității școlare va facilita implementarea programului pe termen lung și acoperirea pe nivelurile considerate propice de către comunitatea școlară. Având în vedere versatilitatea acestuia (pe de o parte, inclus în Consiliere și Orientare – disciplină existentă în planul cadru pentru gimnaziu, potrivit pentru anumite tematici din opționalul de educație pentru sănătate, dar și transdisciplinar), recomandăm ca la nivel de unitate școlară să fie formate minim 4 cadre didactice ( și consilierul școlar), care să poată realiza programul în fiecare an pentru clasele a VI-a și a VII-a (cele vizate și pentru care s-a realizat armonizarea programelor școlare care stau la baza lui).
• Având în vedere provocările perioadei de (pre)adolescență, părinții și familiile trebuie implicate. Recomandăm realizarea de activități de informare-educare-comunicare speciale pentru aceștia și implicarea personalului didactic în procese de educație pentru adulți, prin lectoratele cu părinții. Chiar dacă acestea sunt responsabilități ce exced fișa postului, considerăm că orice modalitate sau instrument care poate contribui la o mai bună înțelegere a părinților cu privire la nevoile și transformările copiilor lor care devin adolescenți este benefică la nivel de comunitate și chiar societate.

Costuri:

• Programul a fost furnizat gratuit către unitățile școlare din județele în care Tineri pentru Tineri și-a desfășurat activitatea, în condițiile finanțării prin proiecte (vezi secțiunea dedicată). 
• În general, costurile fixe se referă la formarea personalului didactic, materialele educaționale necesare (suport de curs, caietul elevului, broșura pentru părinți), materiale promoționale pentru elevi, rechizite pentru derularea activităților la clasă, precum și costuri de transport pentru formatorii externi, la care se adaugă un procent de 10% – costuri administrative și de management din partea echipei de coordonare de la nivel central și local. 
• Costurile prevăzute sunt armonizate cu cele existente pe piața liberă și au fost aprobate din perspectiva eligibilității, transparenței procedurilor de achiziție și a rezonabilității de către finanțatorii care ne-au sprijinit pentru acest program, dar și pentru toate celelalte.
• Pentru o ofertă personalizată pentru unitatea școlară pe care o doriți inclusă în program, vă rugăm să ne contactați la office@y4y.ro.

Me & You and Everyone We Know – program de prevenire și combatere a violenței

 

Istoric: Programul a început printr-un proiect inițiat în 2016, finanțat în cadrul programului Drepturi, Egalitate și Cetățenie 2014/2020, ca o acțiune transnațională cu scopul de a combate hărțuirea și violența sexuală împotriva femeilor și fetelor. Această inițiativă a implicat patru țări europene și cinci parteneri, care au lucrat împreună: Comunità Nuova Onlus și CODICI | Cercetare și Intervenție în Italia, Fundația Tineri pentru Tineri în Romania, Fryshuset din Suedia și Universitatea Middlesex din Regatul Unit. 

Proiectul a vizat prevenirea hărțuirii și a violenței sexuale împotriva fetelor din mediul preuniversitar, urmărind trei obiective specifice și implementarea activităților conexe: activități educaționale în licee pentru a preveni și recunoaște hărțuirea și violența sexuală; formarea profesioniștilor din școli, cu accent pe relațiile intergeneraționale; implicarea mediului școlar în activitățile de diseminare în țările participante și la nivel european. Astfel, a fost dezvoltat și pilotat un instrument inovativ (un set de cartoane de lucru – material auxiliar didactic)  pentru prevenirea și combaterea violenței și hărțuirii (sexuale) mai ales în cazul fetelor. 

Instrumentul a fost aplicat pe parcursul a doi ani școlari la 886 elevi din București și 69 cadre didactice, care au apreciat atât inovația și modul de prezentare a acestui material, cât mai ales modul în care se reușește obținerea de rezultate în domeniul abilităților socio-emoționale și reducerea anumitor manifestării discriminatorii sau chiar de stigmatizare între elevi. Implicarea a fost mai degrabă la nivelul consilierilor școlari, iar cei care au condus sesiunile au fost voluntari seniori/ formatori din cadrul organizației, tocmai datorită faptului că nu s-a realizat și un suport de curs/ ghid de facilitare. Mai mult, tot de atunci ni s-a solicitat în mod repetat adaptarea programelor noastre sau dezvoltarea de noi programe care să adreseze nivelul pre-adolescenței, deci scăderea vârstei pentru grupul țintă final de elevi de la 14-16 ani la 10-14 – nivelul gimnazial. 

În 2019, cu sprijinul financiar din partea Primăriei Sectorului 3, am continuat acest proiect pilot, realizând și programul de formare (20 de ore) pentru facilitatori, inclusiv suportul de curs, precum și revizuirea instrumentului (setului de cartoane) prin completarea lui cu 33 de noi cărți. În cele 4 luni de proiect, am ajuns la 542 elevi din liceele din sectorul 3, prin intermediul a 60 voluntari instruiți.

În prezent, programul nu se derulează prin niciun proiect, dar elemente din acesta (unele studii de caz și utilizarea instrumentului cu cărțile de joc realizate) sunt utilizate în cadrul sesiunii de prevenire a violenței și hărțuirii (sexuale) din cadrul programului de Educație pentru Viața de Familie – online.

Abordarea programului: Programul se adresează elevilor de nivel gimnazial, cu recomandare pentru clasele a VII-a și a VIII-a, dar mai ales pentru nivelul liceal (clasele a IX-a și a X-a). Poate fi încadrat în disciplinele „Consiliere și dezvoltare” și „Educație pentru sănătate” (temele „sănătate mintală”, „sănătatea reproducerii și a familiei”, „accidente, abuz, violență fizică”), dar poate fi realizat și extrașcolar/ extracurricular.

Programul se realizează prin instrumentul elaborat (setul de cărți), ce este sprijin pentru o serie de ateliere despre violență, relații și roluri de gen. La baza acestuia sunt 9 povești (studii de caz), bazate pe opiniile și experiențele adolescenților care au fost consultați la începutul elaborării materialului și programului. Fiecare poveste abordează violența în relațiile intime dintre adolescenți dintr-o perspectivă diferită, atât în ceea ce privește personajul principal, tipologia experienței, cât și provocările.

Prin utilizarea instrumentului se urmărește stimularea conversațiilor educaționale despre violența în relațiile intime dintre adolescenți, dar și între adulți și adolescenți. Prin conversație educațională înțelegem o discuție ghidată, reflexivă și profundă care are ca scop explorarea și interpretarea semnificațiilor, valorilor și emoțiilor. Prin violență în relațiile intime ne referim la o serie de comportamente violente legate de intimitate, sexualitate și identitate, cum ar fi hărțuirea sexuală, violența bazată pe gen, fenomene de agresiune și abuz care se petrec atât în mediul fizic, cât și în cel online.

Știm că abordarea acestor subiecte nu este o sarcină ușoară, mai ales din perspectivă educațională. Deși fenomenele de violență (sexuală) ce îi implică pe adolescenți sunt în creștere (ca număr și gravitate) și nu doar în România, există încă destul de puțină experiență în abordarea eficientă pentru această categorie de vârstă. Prevenirea și combaterea hărțuirii și violenței, inclusiv în formele de violență bazată pe gen, violență sexuală și în relațiile apropiate/ intime necesită un cadru educațional capabil să deconstruiască stereotipurile și rolurile sociale de gen, precum și să facă loc pentru auto-evaluare și reflecție.

Durata standard a programului: 4 ateliere (1/ 1,5 ore per atelier) pentru grupele de elevi și 20 de ore de formare pentru cei care livrează programul. Astfel, programul se poate derula și în 2 zile consecutive, cu câte 2-3 ore – în cadrul săptămânii Școala Altfel/ ca activitate extrașcolară, dar și pe parcursul a 4 săptămâni, cu câte o oră/ săptămână. Ideal este ca acest program să se desfășoare cu elevii care au fost inițial incluși în programul de Educație pentru viața de familie (nivel liceal) sau programul pentru Fete și Băieți (nivel gimnazial).

Cine livrează: consilieri școlari, cu condiția formării prealabile prin cursuri de formare organizate la nivel local, dar și educatori între egali, mai ales pentru nivelul liceal, cu aceeași condiție a formării anterioare. Este deosebit de important ca cei care facilitează să dețină deja competențe în lucrul pe atitudini cu adolescenții și să respecte o etică riguroasă legată de manifestarea propriilor atitudini/ prejudecăți/ opinii în fața elevilor.

Metodologie:  Programul se realizează prin intermediul unui set de cărți ce se constituie ca un instrument de stimulare a conversațiilor educaționale despre violența în relațiile intime dintre adolescenți și între adulți și adolescenți.

Prin „conversație educațională” înțelegem o discuție ghidată, reflexivă și profundă, care are ca scop explorarea și interpretarea semnificațiilor, valorilor și emoțiilor. Prin „violență în relațiile intime” ne referim la o serie de comportamente abuzive legate de intimitate, sexualitate și identitate, cum ar fi hărțuirea sexuală, violența bazată pe gen, care se petrec atât în mediul fizic/ offline, cât și în mediul online.

Abordarea acestor subiecte este un demers educațional destul de dificil. Deși aceste fenomene sunt în creștere ca număr și gravitate, există puțină experiență în abordarea eficientă a acestora cu adolescenții. Prevenirea și combaterea hărțuirii sexuale, a violenței bazate pe gen și a hărțuirii în relații intime în rândul adolescenților sunt intervenții ce necesită un cadru educațional complex, capabil să deconstruiască stereotipurile și rolurile sociale de gen, precum și care să facă loc pentru auto-evaluare și reflecție.

Pachetul de cărți, compus din 90 de cărți (inițial 58), este organizat în 5 categorii: personaje; peisaje/ contexte; emoții și relații; afirmații și definiți comune. Personajele, peisajele/ contextele și cărțile ce cuprind emoții/relații sunt ilustrate, iar cele cu afirmații și definiții comune sunt în principal text. Imaginile au fost concepute pentru a facilita diferite interpretări, pentru a fi ușor de citit și a menține atenția participanților prin mai multe niveluri de semnificație.

Programul se derulează în principal utilizând unul sau mai multe dintre cele nouă studii de caz („povești”), care sunt bazate pe opiniile și experiențele adolescenților consultați la începutul proiectului. Fiecare poveste abordează violența în relațiile intime dintre adolescenți dintr-o perspectivă diferită, în ceea ce privește personajul principal, tipologia experienței și provocările. Aceste cazuri sunt apoi deconstruite și construite cu sprijinul celorlalte cărți.

De reținut: 

Programul vine în sprijinul legislației naționale și internaționale legate de prevenirea și combaterea violenței de gen. Cadrul legal și al politicilor se regăsește în: Convenția de la Istanbul; Declarația privind eliminarea violenței împotriva femeilor din cadrul Organizației Națiunilor Unite; Angajamentul Uniunii Europene împotriva discriminării LGBTQ și a homofobiei; Angajamentul Uniunii Europene împotriva agresiunii și violenței în școli. 

Din perspectivă națională, programul susține măsurile preventive prin educație. Legislația națională (în afară de reglementările aplicabile sistemului de învățământ) se referă la: Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, cu modificările și completările ulterioare; Legea  nr. 178/2018 de modificare si completare a Legii nr. 202/2002; O.U.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Decretul nr. 342/1981  privind ratificarea Convenției pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW).

Descrierea modulelor: 

• Conversația educațională

Este funcția principală pe care o poate realiza întregul pachet. Poveștile sunt concepute pentru a crea un scenariu fictiv, în care participanții învață să se ocupe de probleme complexe, într-un spațiu sigur și să facă schimb de opinii cu privire la emoțiile, valorile și părerile  lor, bazându-se pe experiențele personajelor. Poveștile pot fi citite în grupuri mici, iar facilitatorul poate adresa o serie de întrebări pentru a-i ajuta pe participanți să încadreze discuția în viața reală.

• Identificarea

Pachetul e conceput pentru a promova identificarea cu experiențele și emoțiile trăite de personaje, anume prin capacitatea de a experimenta puncte de vedere diferite. Cărțile ce conțin emoții și relații pot fi folosite pentru a explora sentimentele și trăirile fiecărui personaj și pentru a le compara cu cele exprimate și discutate de participanți.

• Deconstrucția

Următoarea etapă este de a-i sprijini pe participanți să identifice modul în care modelele socio-culturale legate de gen, sexualitate și relații duc la formarea de comportamente individuale, deconstruind totodată stereotipuri și prejudecăți. Cărțile ce conțin prejudecăți sunt concepute în mod explicit pentru această funcție: ele pun la îndoială o declarație preconcepută care se află în spatele credințelor și comportamentelor despre identități și relații – cum ar fi așteptările diferențiate privind fetele și băieții – și pot fi folosite pentru a începe o nouă discuție la un alt nivel de profunzime. 

• Definirea și încadrarea

Cărțile cu definiții sunt concepute pentru a ajuta la încadrarea efectivă a experiențelor explorate cu celelalte cărți. Aceste definiții pot sprijini participanții să localizeze discuția într-un cadru mai larg și să compare paleta de sensuri asupra violenței în relații cu cele recunoscute de instituții. 

• Generarea

Funcția generală a programului și a pachetului este de a crea noi atitudini față de relațiile intime ce țin de depășirea stereotipurilor, promovarea libertății, luării de decizii în cunoștință de cauză și respectului reciproc. Toate poveștile se termină deschis, permițând rescrierea lor cu noi personaje sau schimbând opțiunile de acțiune ale celor deja implicate. Cărțile ce conțin personaje, precum și cele cu peisaje/ contexte pot fi folosite pentru a crea noi povești, bazate pe creativitatea participanților.

 

Elemente de valoare adăugată:

• Metoda se bazează pe gândirea critică, are rolul de a contesta prejudecăți, de a evita abordarea „corect/ greșit” și de a-i încuraja pe adolescenți să gândească critic și responsabil.
• Programul se realizează cu acordul inspectoratelor școlare județene, respectiv ISMB și prin protocoale de colaborare la nivelul fiecărei unități școlare. Dacă programul se subordonează unor discipline deja existente în planul cadru – Consiliere și dezvoltare și CDȘ-ul  de „Educație pentru sănătate” și este derulat de personalul didactic existent, nu este nevoie de acordul suplimentar al părinților special pentru acest program. În cazul în care programul este derulat prin intermediul voluntarilor TpT instruiți, prin metoda educației între egali, acest acord al părinților se va solicita pentru elevii minori, conform reglementărilor în vigoare. 
• Metoda este concepută pentru a fi adaptată la diferitele contexte și priorități locale. Mai mult, deși instrumentul a fost dezvoltat pe baza experiențelor adolescenților, are o abordare trans-generațională. Astfel, considerăm că este eficientă pentru orice adult care dorește să reflecteze asupra acestor subiecte și să-și verifice sau provoace propriile opinii și comportamente. De altfel, instrumentul a fost prezentat la o serie de întâlniri metodice ale consilierilor școlari din municipiul București și a fost foarte apreciat, cu solicitarea de formare și punere la dispoziție a acestuia pentru lucrul cu elevii.
• A fost luată în considerare și reprezentarea diversității – de gen, sexualitate, forma corpului, etnie și așa mai departe, pentru a permite fiecărui participant să se poată identifica cu situațiile descrise.
• Implicarea adolescenților înșiși ca educatori între egali crește eficiența și impactul programului, prin prisma experiențelor, intereselor similare și limbajului/ vocabularului utilizat.
• Atelierele se pot desfășura și în mediul online.

Rezultate (cumulat, din 2016 până în prezent):

• Cantitativ: 1428 elevi care au participat la succesiunea de ateliere

Recomandări pentru derularea programului în cadrul unităților școlare:

• Existența consilierului școlar format este esențială. Mai mult, ne dorim ca în toate unitățile școlare să existe proceduri clare de prevenire și combatere a violenței, atât cea care se regăsește între elevi, dar și cea care îi implică pe adulți. Chiar dacă unitățile școlare au obligația de a deține și implementa propriile strategii de combatere a violenței în școală, practica ne demonstrează că acestea nu sunt nici suficient cunoscute de către personalul didactic și nici adaptate pentru fenomenele ce țin de violența de gen, hărțuirea și violența sexuală.
• Programele educaționale au rolul de a acționa preventiv, ori această viziune de intervenție nu se regăsește în practică. Înțelegem că acest aspect ține și de procesele de formare pentru adulți și cele de perfecționare pentru personalul din diferite sisteme care interacționează cu (pre)adolescenții, dar și de modul în care sunt implementate politicile naționale și internaționale la care se raportează România. 

Costuri:

• Programul a fost furnizat gratuit către unitățile școlare în care Tineri pentru Tineri și-a desfășurat activitatea, în condițiile finanțării prin proiecte (vezi secțiunea dedicată). 
• În general, costurile fixe se referă la formarea facilitatorilor (personal didactic/ consilieri școlari și educatori între egali), materialele educaționale necesare (suport de curs, setul de cărți), rechizite pentru derularea activităților la clasă, precum și costuri de transport pentru formatorii externi, la care se adaugă un procent de 10% – costuri administrative și de management din partea echipei de coordonare de la nivel central și local. 
• Costurile prevăzute sunt armonizate cu cele existente pe piața liberă și au fost aprobate din perspectiva eligibilității, transparenței procedurilor de achiziție și a rezonabilității de către finanțatorii care ne-au sprijinit pentru acest program, dar și pentru toate celelalte.
• Pentru o ofertă personalizată pentru unitatea școlară pe care o doriți inclusă în program, vă rugăm să ne contactați la office@y4y.ro.

Educație pentru viața de familie

 

Istoric: Programul de educație pentru viața de familie (EVF) este primul program educațional dezvoltat de Tineri pentru Tineri și baza pentru toate celelalte. Procesul de elaborare a acestui program și a materialelor de sprijin (manual pentru formatori, suport de curs pentru evenimentele de formare și materiale pentru lucrul cu elevii) a început în 1993, cu o cercetare în care au fost implicați elevi, profesori, părinți și voluntari pentru a determina nevoile educative în materie de sexualitate ale tinerilor din România. Astfel, primul manual a fost realizat pe baza rezultatelor acestei cercetări, ale unor proiecte pilot în școlile din România precum și a datelor existente pe plan internațional de la acel moment. Sprijinul tehnic și financiar a fost furnizat de către Centrul de Dezvoltare și Activități Populaționale S.U.A. (CEDPA) prin Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Ulterior, cu sprijinul Fondului ONU pentru Populație (UNFPA), programul EVF a fost evaluat și revizuit periodic, realizându-se adaptările necesare pentru a adresa corespunzător nevoile adolescenților, dar și ale celor care lucrează cu aceștia. Cea mai recentă variantă a programului a fost elaborată în 2010, prin proiectul EVRICA (POSDRU/ 56656). Având în vedere regresia implementării programelor de educație sexuală (termen generic) în școlile din România, considerăm că nu este necesară o revizuire fundamentală a programului, realizând însă completări ale acestuia prin alte programe de sine stătătoare.

Abordarea programului: Programul se adresează elevilor de nivel liceal, cu vârsta 15-16 ani, dar unele dintre activități se pot derula atât pentru elevi cu vârste mai mici (10 ani), cât și mai mari. Subiectele și activitățile au fost concepute astfel încât să satisfacă nevoile de educaţie ale tinerilor români referitoare la educația pentru viața de familie și sexualitate, să se potrivească acestui tip de educație, să poată fi adaptate unor nivele diferite de maturitate și înțelegere.

Programul are un format modular, astfel încât instructorii (facilitatorii) să îl poată adapta fiecărui grup. Fiecare modul acoperă un subiect cheie necesar unui program de educaţie sexuală cuprinzător și este însoțit de o multitudine de activități destinate să contribuie la atingerea obiectivelor modulului. În mod obișnuit, activitățile aferente unui modul sunt proiectate să fie realizate într-o oră de clasă. Cu toate că educația sexuală se face de obicei  într-o formă care îi ajută pe participanți să treacă de la disconfort la cât mai aproape de firesc în comunicarea despre sexualitate, instructorii devin în urma formării specifice și a propriilor experiențe de viață conștienți că grupuri diferite de elevi sunt la nivele diferite de înțelegere și apreciere a subiectului. De aceea, instructorii pot folosi toate activitățile unui modul pentru a fi siguri că-și vor atinge obiectivele, iar alteori doar una sau două activități. Astfel, componenta de formare a celor ce furnizează programul este una deosebit de importantă, iar regula Tineri pentru Tineri este ca toți facilitatorii, indiferent de categorie (personal didactic, consilieri școlari sau educatori între egali) să fie formați intern în cel puțin faza I.

Durata standard a programului: minim 6 ore – maxim 12 ore pentru aceeași clasă/ grup de adolescenți, pentru programul furnizat elevilor în școală. În afara școlii, modalitatea de realizare este cea a unui curs de instruire cu durata de 21 – 24 ore. Pentru a adresa nevoile de la nivelul fiecărui grup de elevi (clase), am elaborat și testat mai multe formate standard, de 6, 8, 10, respectiv 12 ore.

Cine livrează: educatori între egali (adolescenți și tineri instruiți) – element de valoare adăugată, căci acest tip de abordare este demonstrat ca fiind foarte eficient în programele de prevenire a comportamentelor riscante la adolescenți și tineri; cadre didactice – profesori care desfășoară opționalul de educație pentru sănătate sau profesori diriginți (orice disciplină), cu condiția formării prealabile prin cursuri de formare organizate la nivel local. Recomandăm realizarea programului în echipă stabilă (pe toată perioada de derulare la o clasă) de 2 instructori/ facilitatori, atât pentru educatorii între egali (condiție obligatorie), cât și pentru personalul didactic (care poate lucra în echipă chiar cu un voluntar tânăr, încurajând parteneriatul tânăr-adult sau cu un coleg de altă disciplină – asigurându-se astfel dimensiunea trans și interdisciplinară).

Metodologie:  La bază se află modelul învățării experiențiale dezvoltat de David Kolb, iar învățarea este facilitată urmărind trei dimensiuni: cunoștințe, atitudini, abilități. Având în vedere specificul programului educațional și scopul final al acestuia (formarea și practicarea comportamentelor responsabile cu privire la propria sănătate și a celor din jur), metodele sunt interactive și participative. De altfel, recomandarea este de a se utiliza metodele de prezentare (chiar și cu sprijin vizual prin desen, filme etc.) doar în proporție de 10% din sesiune, implicit program, participanții fiind mai degrabă încurajați să descopere ei înșiși (individual, în echipă sau prin activitate de grup mic) informațiile corecte și relevante pentru fiecare modul în parte, să le corecteze pe cele greșite (mituri) și să le completeze pe cele incomplete. În plus, instructorii/ facilitatorii au și responsabilitatea ca prin metodele utilizate să contribuie la formarea abilităților de gândire critică, identificarea și asumarea propriilor atitudini pe care adolescenții le au legate de subiectele considerate sensibile în contextul cultural românesc (debut sexual, concepție, contracepție, egalitate de gen, responsabilitate în cuplu, ITS și HIV/SIDA, chiar implicare activă și voluntariat etc.). De altfel, procesul de formare al instructorilor, în toate fazele acestuia, conține o importantă componentă de etică.

De reținut: Studiile de evaluare de impact au demonstrat că se realizează atingerea unui procent de 70-80% de cunoștințe corecte, atitudini și comportamente responsabile pe temele abordate ca urmare a parcurgerii programului, indiferent de nivelul inițial. Mai mult, cu cât durata programului este mai lungă, cu atât crește și succesul intervenției educaționale.

 

Descrierea modulelor: 

1. Autocunoașterea – „Cine sunt eu?”

Adolescența este perioada de câștigare a independenței, de desprindere de familie și de apropiere de cei de aceeași vârstă. În adolescență apar transformări fizice, emoționale și sociale care sunt absolut firești în procesul de maturizare a tinerilor. Aceste transformări pot crea confuzii și pot naște întrebări de genul „cine sunt eu ?” și „de ce sunt diferit de ceilalți?”. Emoții precum frica de a nu fi ca cei de vârsta ta sau frica de a fi respins de prietenii tăi, împreună cu necunoașterea propriilor calități și valori, sunt primele semne care indică existența problemelor de autocunoaștere.

Obiectivele modulului:  explorarea modalităților de auto-exprimare și comunicare; conturarea imaginii de sine; dezvoltare încrederii în sine; exersarea de atitudini pozitive față de schimbările prin care trec în perioada adolescenței; explorarea sentimentelor și percepțiilor personale; cunoașterea și discutarea caracteristicilor comune și diferențelor dintre indivizii din cadrul grupului.

 

1. Clarificarea valorilor și luarea deciziilor

Valorile sunt concepte abstracte și exprimă capacitatea unei persoane de a extrage diferite satisfacții sau insatisfacții din interacțiunea cu o altă persoană, un obiect sau un eveniment. Ele sunt idei și convingeri la care ținem și pe care le luăm drept repere de-a lungul vieții. Totodată, valorile sunt unele dintre cele mai importante criterii de socializare. Ele asigură contextul în cadrul căruia normele sociale sunt stabilite, asigurând baza pe care judecăm acțiunea socială. Prin intermediul valorilor, ne planificăm acțiunile și ne formăm anumite atitudini. Valorile definesc modul în care ne dezvoltăm relațiile personale, modul în care alegem sau îi respingem pe ceilalți.

Obiectivele modulului: identificarea factorilor care influențează formarea valorilor; clarificarea propriului sistem de valori; înțelegerea diferențelor între valorile personale și valorile celorlalți; identificarea valorilor asupra cărora se fac cel mai des presiuni pentru a nu fi respectate; descrierea felului în care comportamentul în cadrul grupului reflectă valorile individuale; elaborarea strategiilor proprii de soluționare a situațiilor de risc; enumerarea elementelor și etapelor necesare în luarea unei decizii.

1. Egalitate și echitate de gen, rolurile sexelor și relaționare

Modulul adresează egalitatea de gen în mod specific, prin introducerea și definirea conceptelor importante din acest domeniu. Deși abordat într-o cheie binară (feminin/ masculin), modulul își propune definirea de către participanți a propriilor atitudini față de genul căruia îi aparțin și cu care se identifică, rolurile sexelor și comportamentele asociate cu sexualitatea umană. Totodată, în cadrul acestui modul se realizează discuția despre drepturile sexuale și reproductive, așa cum sunt acestea recunoscute la nivel internațional prin Declarația Drepturilor Sexuale  – Federația Internațională de Planificare Familială (IPPF), 2008. Întreg modulul are în centru conceptele de discernământ și consimțământ, fiind prezentate și aspectele legislative aplicate pe domeniul violenței sexuale și domestice.

Obiectivele modulului: diferențele dintre conceptele sex și sexualitate; identificarea și explorarea propriei lor sexualități; recunoașterea diversității cu privire la comportamentul sexual; identificarea stereotipurilor tipic feminine și masculine; discutarea efectelor stereotipurilor asupra comportamentului; clarificarea atitudinilor personale legate de rolurile de gen; identificarea efectelor mass-media asupra rolurilor de gen și stereotipurile create.

1. Anatomie și fiziologia sistemelor reproducătoare

Deși conform programelor școlare în vigoare pentru disciplina „biologie”, acest subiect este abordat în cadrul orelor de la gimnaziu (clasa a VII-a), experiența de lucru atât cu elevii, cât și cu cadrele didactice ne-au demonstrat necesitatea reluării discuției legată de sistemele reproducătoare umane, din varii motive: tematica este abordată superficial (conspect de către elevi, fără explicații din partea cadrului didactic) sau nu este realizată deloc. Ori, nu putem înțelege concepția, reproducerea, activitatea sexuală și ulterior, responsabilitatea în cuplu și în comportamentul sexual, fără a avea baza informațiilor cu privire la modul în care funcționează organismul uman.

Obiectivele modulului: însușirea regulilor de igienă a sistemelor reproducătoare; clarificarea și completarea cunoștințelor de anatomie și fiziologie a sistemelor reproducătoare; explicarea procesului de reproducere; identificarea etapelor adolescenței, inclusiv a schimbărilor fizice, emoționale și sexuale.

1. Infecții cu transmitere sexuală (ITS)

Infecțiile cu transmitere sexuală au un impact profund asupra sănătății sexuale și reproductive la nivel mondial, iar Organizația Mondială a Sănătății raportează că mai mult de 1 milion de ITS sunt contractate global în fiecare zi. Cele mai răspândite sunt: chlamidioza, gonoreea, sifilisul și trichomoniaza. Mai mult de 500 de milioane de oameni trăiesc cu herpes genital și se estimează că 300 milioane de femei au infecția cu HPV (negi genitali), prima cauză pentru cancerul de col  uterin și care are una dintre cele mai mari rate de mortalitate în cazul femeilor din România. Mai mult, aproape 240 milioane trăiesc cu virusul Hepatitei B și este de menționat faptul că atât hepatita B, cât și infecția cu HPV pot fi prevenite prin vaccinare. În plus, infecțiile precum chlamidioza și gonoreea sunt cauze principale pentru boala inflamatorie pelvină și a infertilității la femei.

Obiectivele modulului: identificarea principalelor ITS-uri;  identificarea principalilor agenți care cauzează ITS și să numească cel puțin o ITS din fiecare categorie; enumerarea semnelor, modalităților de transmitere și de prevenire a ITS; elaborarea unui plan de acțiune în cazul în care suspectează că au o ITS; identificarea comportamentelor responsabile în vederea prevenirii ITS; clarificarea propriilor atitudini și comportamente în ceea ce privește ITS-urile.

1. Prevenirea și combaterea HIV/SIDA

HIV/SIDA a afectat profund lumea la nivel global de la apariția acesteia, conducând către acțiuni și intervenții concentrate ale statelor pentru oprirea cazurilor de noi infectări și asigurarea accesului universal la tratament de calitate. Din perspectiva prevenirii, adolescenții și tinerii sunt în continuare considerați ca fiind un grup la risc, având în vedere comportamentul sexual instabil și specificul de creștere/ dezvoltare/ maturizare care îi poate pune în diverse situații de risc, de cele mai multe ori chiar fără să fie conștientizate ca atare. Mai mult, este important să existe în continuare eforturi susținute pentru combaterea stigmatizării și discriminării persoanelor afectate de HIV/SIDA.

Obiectivele modulului: descrierea caracteristicilor infecției cu HIV și manifestările SIDA; dobândirea de informații corecte despre transmiterea și prevenirea infecției cu HIV; adoptarea și încurajarea unui comportament responsabil legat de sexualitate, prin dezvoltarea capacităților de luare a deciziilor și dezvoltarea capacităților de comunicare interpersonală; identificarea potențialelor probleme cu care se confruntă o persoană infectată HIV; clarificarea propriilor atitudini și comportamente față de persoanele infectate HIV.

1. Metode contraceptive

Deși în România sunt disponibile serviciile de planificare familială și inclusiv medicii de familie au aceste competențe, contracepția modernă nu este utilizată în mod corespunzător pentru planificarea sarcinii și foarte multe dintre cuplurile și femeile din România recurg la întreruperea de sarcină la cerere într-un număr remarcabil de mare. În plus, România este pe locul 1 în Europa de mulți ani de zile la numărul de mame adolescente (minore). Contracepția modernă ajută femeile și cuplurile să decidă asupra numărului de copii pe care și-l doresc și evident, precum și a intervalului de timp dintre sarcini. Pentru cei mai mulți dintre adolescenți, apariția unei sarcini și nașterea nu sunt nici planificate, nici dorite.

Obiectivele modulului: cunoașterea principalelor metode contraceptive; înțelegerea modului de acțiune al principalelor metode contraceptive; cunoașterea etapelor folosirii corecte a prezervativului; clarificarea propriilor atitudini legate de contracepție.

1. Sarcină și parentalitate

Momentul optim pentru a avea un copil diferă de la o persoană la alta, în funcție de planurile de viitor și stilul de viață. Sarcina la adolescență este mai degrabă un „accident” decât plănuită, tocmai de aceea decizia personală în ceea ce privește protecția este deosebit de importantă. Apariția sarcinii și a copiilor, oricât de mult ar schimba stilul de viață al celor implicați, este important să fie una dorită și la timpul potrivit. 

Obiectivele modulului: cunoașterea semnelor unei sarcini; clarificarea atitudinilor legate de sarcină și avort; identificarea responsabilităților unui părinte; înțelegerea importanței planificării sarcinii și a stabilirii numărului dorit de copii pe parcursul vieții.

1. Comunicarea în sănătatea reproducerii și a sexualității

Abilitatea de a comunica are o importanță egală atât în relațiile personale, cât și în cele profesionale. Abilitățile de comunicare eficientă includ: ascultarea activă, folosirea mesajelor de tip „eu”, conștientizarea mesajelor non-verbale transmise, abilitatea de a transmite și de a primi feedback, verificarea percepției. La baza oricărei relații sănătoase și de durată este comunicarea eficientă între persoane care se simt suficient de confortabil și încrezătoare în ele însele. Abilitățile de comunicare se formează prin exercițiu și cu răbdare atât la nivelul celui ce comunică, cât și din partea celorlalți care sunt implicați. Comunicarea în sexualitate cu atât mai mult poate fi dificilă, căci presupune multă atenție față de propriile nevoi și ale partenerului, deci cunoașterea acestora, acceptarea lor, dar și hotărâre, fără însă a produce rău. Oamenii nu pot fi reduși la organe sexuale care se nimeresc să se întâlnească, sunt ființe umane care gândesc, simt, fantasmează, visează, au nevoi pe care doresc să le împărtășească altora și să și le satisfacă cu alții. Mare parte dintre problemele sexuale ar putea fi prevenite sau rezolvate printr-o comunicare deschisă și onestă. 

Obiectivele modulului: recunoașterea importanței comunicării în relațiile sexuale; identificarea gradelor de risc pe care le presupun diferite comportamente legate de sexualitate; înțelegerea principalelor motive pentru care adolescenții își încep sau nu activitatea sexuală; cunoașterea consecințelor adoptării diverselor comportamente cu risc; exersarea comunicării asertive în ceea ce privește negocierea deciziilor.

1. Implicare activă

Implicarea activă este o valoare, o direcție, un sens în viață, o responsabilitate, o luare de atitudine față de o problemă identificată. Implicarea activă presupune angajarea, antrenarea unei persoane într-o situație ce implică generozitate, altruism, oferirea de ajutor, voluntariat. Noțiunea de implicare activă este practic strâns legată de ceea ce înseamnă voluntariatul. Credem sincer că tinerii sunt o resursă incredibilă pentru inovație, iar dezvoltarea societății în care trăim depinde de modul în care noile generații învață să fie responsabile la nivel individual și social.

Obiectivele modulului: definirea conceptelor de voluntariat, implicare activă, educație între egali; înțelegerea importanței implicării active; identificarea propriului domeniu de interes în ceea ce privește implicarea activă.

Elemente de valoare adăugată:

• La nivelul fiecărui județ în care intervenim, ne propunem să dezvoltăm și să menținem echipe funcționale de educatori între egali (voluntari tineri), cadre didactice și consilieri școlari și am elaborat programe de formare speciale pentru fiecare dintre aceste categorii. 
• Programul se realizează cu acordul inspectoratelor școlare județene, respectiv ISMB și prin protocoale de colaborare la nivelul fiecărei unități școlare. Totodată, elevii participă la ore după ce obținem acordul scris al părinților, care sunt informați cu privire la tematica abordată și metodologie de implementare. Practica este de a derula programul în colaborare cu cadrul didactic care a inițiat sau solicitat programul, în timpul orelor de dirigenție și/ sau orelor de educație pentru sănătate.
• Începând cu 2010, programul s-a derulat sub sloganul „Îndrăznește să fii mare!”, ca îndemn adresat adolescenților la responsabilitate individuală și socială, fiind completat cu activități în afara școlii și campanii derulate la nivel local și național.
• În sprijinul programului au fost elaborate materiale de sprijin/ auxiliare didactice pentru elevi, anume, iar principalul instrument de lucru este Caietul Elevului. Acest auxiliar didactic conține structura programului, materialul informativ pentru fiecare modul, foile de lucru pentru elevi și pagina de reflecție – jurnal personal, precum și diploma de finalizare a programului asumată de instructori. Prin proiectele realizate, am distribuit acest material către fiecare elev implicat în programele realizate în școală.
• Un alt instrument de lucru este pachetul de broșuri informative ( o broșură/ modul de conținut), în format A5 și cu următoarele titluri: Autocunoaștere; Anatomie și fiziologie; Comportament responsabil și decizii asumate; Mituri urbane; Contracepția; Tot ce trebuie să știi despre prezervativ; Infecții cu transmitere sexuală; HIV/SIDA; Povestea unei sarcini; Broșura pentru părinți; Implicare activă și valori. Pentru elaborarea acestor broșuri am implicat formatori și voluntari tineri, tocmai pentru ca forma și modul în care sunt prezentate informațiile să fie atractive pentru adolescenți și acest pachet să fie unul de păstrat.
• Una dintre calitățile programului este adaptabilitatea acestuia, putând fi realizat cu elevi de vârste diferite, de la 10 la 18 ani, în funcție de selecția de teme, activități și modul de procesare a acestora de către instructori/ facilitatori. 
• Programul poate fi realizat de către cadrele didactice în cadrul opționalului de educație pentru sănătate pentru nivelul gimnazial și liceal, în cadrul modulului „Sănătatea reproducerii și a familiei”. De altfel, TpT a contribuit la realizarea programei școlare de educație pentru sănătate fix pentru această tematică, în baza experienței de implementare a programului de EVF.
• Încurajăm parteneriatul tânăr-adult, prin colaborarea dintre educatorii între egali și personalul didactic de la nivelul unități școlare, precum și implicarea părinților. Pentru coordonarea și managementul activităților derulate de voluntarii educatori între egali, am realizat un ghid special pentru aceștia.

Rezultate (cumulat, din 1994 până în prezent):

• Cantitativ: 282.000 elevi care au participat la programul integral, prin intermediul educatorilor între egali (10.033 formați) și personalului didactic – cadre didactice și consilieri școlari  (2.587 care au finalizat faza I de formare și au raportat activități realizate cu elevii)
• Calitativ:  creștere la 70-80% a nivelului de cunoștințe corecte, atitudini și comportamente responsabile pe temele abordate ca urmare a parcurgerii programului, indiferent de nivelul inițial

Recomandări pentru derularea programului în cadrul unităților școlare:

• Indiferent de disponibilitatea unor echipe de voluntari/ educatori între egali formați în cadrul TpT care pot derula programul, este important ca la nivelul unității școlare să existe o echipă de minim 4 cadre didactice + consilier școlar care să parcurgă cel puțin primele 2 faze de formare, asigurându-se astfel sustenabilitatea intervenției.
• Pentru realizarea de proiecte și programe de succes în colaborare cu alte organizații care utilizează metoda educației între egali, am elaborat un ghid de standarde care să vină atât în sprijinul unităților școlare, cât și în sprijinul organizațiilor neguvernamentale.
• Este esențial, pentru succesul programului (obținerea rezultatelor dorite la nivelul competențelor dobândite de adolescenți) ca durata acestuia să fie rezonabilă (conforma standardului de 6/8/10/12 ore) și perioada de derulare să fie concentrată (sesiuni succesive de 1 oră/ săptămână).

Costuri:

• Programul a fost furnizat gratuit către unitățile școlare din județele în care Tineri pentru Tineri și-a desfășurat activitatea, în condițiile finanțării prin proiecte (vezi secțiunea dedicată). 
• În general, costurile fixe se referă la formarea instructorilor, materialele educaționale necesare (suport de curs, caietul elevului, pachetul de broșuri), materiale promoționale pentru elevi, rechizite pentru derularea activităților la clasă, precum și costuri de transport pentru instructorii externi, la care se adaugă un procent de 10% – costuri administrative și de management din partea echipei de coordonare de la nivel central și local. 
• Costurile prevăzute sunt armonizate cu cele existente pe piața liberă și au fost aprobate din perspectiva eligibilității, transparenței procedurilor de achiziție și a rezonabilității de către finanțatorii naționali, europeni și internaționali care ne-au sprijinit.
• Pentru o ofertă personalizată pentru unitatea școlară pe care o doriți inclusă în program, vă rugăm să ne contactați la office@y4y.ro.

Susținere pentru educația pentru sănătate

Istoric: Eforturile organizației Tineri pentru Tineri de a asigura accesul universal la educație și servicii de calitate în sănătatea reproducerii și sexualității sunt mai mult decât dezvoltarea și implementarea de programe model (cum este programul de educație pentru viața de familie, adresat în mod special adolescenților), ci și de contribuție la politici publice care să asigure acest acces. Mai mult, sustenabilitatea programelor realizate de sectorul neguvernamental se demonstrează prin preluarea și scalarea acestora la nivel guvernamental. Programul Național de Educație pentru Sănătate în Școala Românească (PNESSR), lansat în 2001 de către Guvernul României este rezultat și al muncii de advocacy realizate de TpT începând cu 1997, când ne-am trasat o direcție clară legată de necesitatea unui program național, complex și asumat la nivel guvernamental care să realizeze prevenirea în sănătate prin educație, în populația generală.

 

Perioadele și activitățile în care Tineri pentru Tineri a fost alături de sistemul național de învățământ, prin Ministerul Educației și structurile subordonate ale acestuia, până la nivel de unitate școlară, dedicați în a susține, dezvolta, adapta și îmbunătăți PNESSR sunt și în funcție de proiectele derulate împreună:

 

2001 – Lansarea PNESSR, mai precis lansarea oficială, în principal prin parteneriatul între sistemele de educație și sănătate (MEN și MS), dar și cu organizațiile neguvernamentale active în diversele domenii de conținut ale programului. Susținere financiară: Fondul ONU pentru Copii (UNICEF), Fondul ONU pentru Populație (UNFPA), Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Banca Mondială

 

2001-2004 – Pilotare în 15 județe, având ca rezultate cercetarea de stabilire a metodologiei de implementare a opționalului de educație pentru sănătate (teme de conținut, abordare, metode și tehnici de predare, furnizori ai programului). Susținere financiară: Fondul ONU pentru Populație (UNFPA), Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) – JSI Research & Training Institute

 

2004-2009 – Cu susținerea financiară din partea Fondului Global de Combatere HIV/SIDA, TBC și Malariei în România, prin programul „Combaterea HIV/SIDA: un răspuns cuprinzător, coordonat, multisectorial în România”, ID H17O1A2 și ID H18O1A2 s-au consolidat bazele pentru disciplina opțională „Educație pentru Sănătate”, realizată modular de la clasa I-a până în clasa a XII-a, după cum urmează: 2004 – Elaborarea programei școlare de educație pentru sănătate și aprobarea acesteia prin OMEN 4496/ 11.08.2004 (încă în vigoare); 2005-2006 – Formarea a 400 de formatori naționali (sistemul de învățământ, sănătate publică, ONG); 2005-2006 – 8785 cadre didactice formate la nivel național în temele de conținut ale educației pentru sănătate și metodelor de predare pentru formarea de atitudini, abilități și livrarea de cunoștințe corecte în rândul elevilor, în baza unui program de formare standardizat; 2006-2009 – Menținerea și monitorizarea programului, cu rezultate în consolidarea și adaptarea opționalului; elaborarea și furnizarea de materiale didactice auxiliare (ghid informativ, ghid metodologic, caiete pentru elevi). Tineri pentru Tineri a contribuit din perspectiva conținutului la tematica „Sănătatea Reproducerii și a Familiei” (tema 7), asigurând totodată și funcții legate de secretariatul/ managementul acestui program nou pentru sistemul de învățământ, care presupunea colaborare multi- și inter-disciplinară și sectorială. Pentru această perioadă și proiect derulat în parteneriat este important să reținem angajamentul ferm al Ministerului Educației și al întregului sistem guvernamental, până la cel mai înalt nivel, de a realiza în mod eficient și eficace un program național de prevenire prin dezvoltarea opționalului de educație pentru sănătate.

 

2009-2012 – susținerea financiară s-a realizat prin Fondul Social European/ Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cod contract POSDRU/1/1.1/S/7; ID 4390, un proiect derulat cu mai mulți parteneri, Ministerul Educației Naționale fiind Beneficiarul principal. Campania de conștientizare adresată elevilor „Descoperă o lume sănătoasă” a implicat 13.811 copii și adolescenți într-o serie de activități de educație, formare și dezvoltare, care s-au derulat în mai multe medii (începând cu școala, până la tabere în care au participat elevii din mediul rural). Mai mult, în contextul în care deja exista personal didactic format care preda din 2005, era important să se realizeze sensibilizarea decidenților și implementatorilor opționalului de educație pentru sănătate. Astfel, o altă serie de activități au condus la rezultatele de 2 programe de formare acreditate – OM 4620/05.08.2010 și implementate – 1961 decidenți (de la nivel de inspector general până la nivel de director de unitate școlară din mediul rural sau membru în CA); 42 consilieri școlari; 122 implementatori; 124 elevi – voluntari (membri CSE/ CJE). Un alt rezultat se referă la elaborarea de politici secundare în educație și la Ordinul comun MEN 5298/07.09.2011 și MS 1668/09.12.2011 publicat în MO nr. 12 din ianuarie 2012, cu privire la aprobarea „Metodologiei de examinare a stării de sănătate a preșcolarilor și elevilor din unitățile de învățământ de stat și particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistenței medicale gratuite și pentru promovarea unui stil de viață sănătos”. Prin acest proiect, supus multor piedici administrative și de derulare în cadrul POSDRU, s-a continuat și extins mesajul importanței educației pentru sănătate la nivel național, personalul didactic și comunitățile școlare înțelegând și asumându-și rolul de implementatori în cea mai mare intervenție națională cu privire la prevenire și formarea unor comportamente mai responsabile pentru noile generații. Denumirea completă a proiectului: Oferte educaționale inclusive extracurriculare și extrașcolare pentru formarea stilului de viață sănătos și a cetățeniei active pentru copii din comunități dezavantajate, cu precădere rurale, în învățământul preuniversitar din România

 

2010-2013 – Tineri pentru Tineri, în calitate de Beneficiar, a implementat împreună cu Ministerul Educației Naționale – Partener Național Unic, un proiect susținut de Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cod contract POSDRU/85/1.1/S/62075. În afară de continuarea activităților de formare pentru diverse categorii de potențiali implementatori și decidenți din sistemul de învățământ, anume formarea consilierilor școlari și ai inspectorilor de specialitate (învățământ preșcolar, învățământ primar, educativi, biologie, educație fizică și sport) – 268 persoane, precum și accentul activităților de prevenire prin educație pentru sănătate pentru preșcolarii și elevii din ciclul primar din mediul rural, anume 67.895 din 1.787 unități școlare, un element central pentru acest proiect a fost revizuirea programei școlare de educație pentru sănătate aprobată în 2004 prin OMEN 4496/ 11.08.2004. Această revizuire trebuia realizată pe de o parte din perspectiva aducerii la zi din perspectiva metodologiilor în vigoare în sistemul de învățământ (centrarea pe competențe), dar și pentru adaptarea la noile provocări aduse de tehnologie în rândul copiilor și adolescenților. Chiar dacă acest proces de revizuire a respectat toate rigorile posibile, implicând specialiști și practicieni din toate domeniile, documentul final nu a fost asumat la nivelul care să-i permită înlocuirea celui din 2004. 

 

În data de 10 decembrie 2021, Programul Național de Educație pentru Sănătate în Școala Românească împlinește 20 de ani de la lansare. În tot acest timp, în perioada primilor 10 ani cu o creștere accelerată și în care personalul din educație și partenerii acestuia au lucrat cu entuziasm pentru accesul tuturor preșcolarilor și elevilor la noțiuni fundamentale de prevenire și dezvoltare armonioasă, inclusiv cu implicarea părinților și a comunității extinse, iar ultimii 10 ani pe scădere și ne-asumare, programul se menține la un nivel mediu de 5-6-7% din populația școlară din preuniversitar. Și trebuie să recunoaștem, inclusiv noi, la Tineri pentru Tineri, că în lipsa unor angajamente ferme prin politici publice și bugetare realistă, acest procent se va afla în scădere.

 

Abordarea programului: Programul se desfășoară în cadrul disciplinei opționale de educație pentru sănătate clasele I – a XII-a (variantă modulară), aprobată cu Ordin al Ministrului Nr. 4496 / 11.08.2004.

Prin această disciplină și elaborarea de curriculum școlar s-a urmărit promovarea cunoștințelor corecte privind diverse aspecte ale sănătății și formarea de atitudini și deprinderi indispensabile unui comportament responsabil și sănătos. Programa este construită modular, cuprinzând câte două clase, începând cu clasa I până la a XII-a, fiind construită astfel încât să răspundă nivelului de dezvoltare a elevilor și nevoilor lor de formare și dezvoltare, în funcție de provocările vârstelor pe care le parcurg.

 

Principalele teme/ conținuturi abordate sunt: 

1. Noțiuni elementare de anatomie și fiziologie
2. Igiena personală
3. Activitate și odihnă
4. Sănătatea mediului
5. Sănătatea mintală
6. Sănătatea alimentației
7. Sănătatea reproducerii și a familiei
8. Consumul și abuzul de substanțe toxice
9. Accidente, violență, abuz fizic

 

Acestea au ponderi și obiective specifice pentru fiecare modul, fiind adaptate la nivelul de dezvoltare a elevilor, gradul lor de înțelegere și nevoilor lor de învățare din perspectiva formării de comportamente preventive, pe termen lung.

 

Tineri pentru Tineri a contribuit în mod specific la dezvoltarea conținuturilor din cadrul temei 7. Sănătatea reproducerii și a familiei și parțial la temele 1, 2, 5, 8 și 9, dar și ca sprijin pentru Ministerul Educației Naționale în perioada 2001-2013 pentru dezvoltarea strategiei programului și implementarea lui în condiții de calitate și impact cât mai crescute. 

 

Trebuie precizat însă că activitățile de educație pentru sănătate se pot desfășura și extracurricular și extrașcolar, în completarea opționalului sau în afara acestuia. Chiar și în formă de extracurricular și extrașcolar, este important să se rețină că „firul roșu” în ceea ce privește conținuturile abordate cu elevii este dat tot de documentul aprobat al programei școlare.

 

Durata standard a programului: Odată ce educația pentru sănătate face parte din oferta de curriculum la decizia școlii, prin procedura descrisă în Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, programul durează cu siguranță cel puțin 1 an școlar/ clasă. 

 

Una dintre misiunile de advocacy ale Tineri pentru Tineri este ca acest opțional să se deruleze de cel puțin 1 dată/ ciclu de învățământ, în corespondență cu nivelurile de dezvoltare a elevilor, chiar cu recomandări pentru următoarele clase: clasa a III-a/ IV-a, clasa a VII-a, clasa a IX-a/ a X-a. Recomandarea pentru aceste clase a venit ca urmare a activității directe cu cadrele didactice, dar și cele derulate cu elevii și ține cont și de restul activităților care se desfășoară în școală, cele cu caracter obligatoriu.

 

Cine livrează: Cadre didactice/ consilieri școlari, în colaborare sau nu cu alte instituții/ organizații. În general, opționalul de educație pentru sănătate se desfășoară în cadrul ariei curriculare „Matematică și științe”. Cu toate acestea, opționalul se poate încadra și în „Consiliere și dezvoltare” și are și caracter transdisciplinar. Astfel, atâta vreme cât există intenție și resurse din partea comunității școlare pentru a adopta acest opțional, există și variante prin care educația pentru sănătate să ajungă la elevi.

 

Unitățile școlare au posibilitatea de a colabora cu alte instituții sau organizații pentru a desfășura acest opțional, beneficiind astfel de experiența relevantă și recunoscută a unor colaboratori/ invitați care cunosc foarte în detaliu anumite subiecte/ conținuturi sau utilizează anumite metode și tehnici de predare inovative sau de mare impact.

 

Tineri pentru Tineri a contribuit la formarea continuă a personalului didactic care ar putea fi implicat în derularea opționalului de educație pentru sănătate prin programe de formare dedicate ciclului gimnazial și liceal. În plus, am răspuns solicitărilor din partea unităților școlare, profesorilor, părinților sau chiar elevilor, pentru a derula programele noastre complementare EpS (educație pentru viața de familie, comunicare pentru schimbarea comportamentului, programul de prevenire și combatere a violenței și programul de dezvoltare a abilităților socio-emoționale adresat elevilor de gimnaziu) prin intermediul voluntarilor organizației.

 

Totodată, alte organizații neguvernamentale s-au concentrat pentru a suplini educația pentru sănătate în diferite conținuturi specifice ale acesteia: educație rutieră; nutriție; igienă; acordarea primului ajutor în situații de urgență; prevenirea violenței și abuzului, inclusiv a violenței asupra copiilor; prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală, inclusiv HIV; prevenirea consumului de droguri, combaterea stigmei și discriminării etc. În plus, instituții guvernamentale cu atribuții la nivel local au contribuit prin parteneriate cu unitățile școlare la programele de prevenire ce pot fi adresate copiilor, adolescenților și tinerilor, prin personal specializat.

 

Metodologie: Cadrele didactice dețin responsabilitatea selectării celor mai potrivite metode și tehnici de predare-învățare care să ajungă la finalitățile educaționale prezentate în programele școlare aprobate, programa precizând că „programele permit profesorilor și învățătorilor să-și selecteze și să-și adapteze conținuturile propuse în funcție de achizițiile elevilor (avem în vedere participarea/neparticiparea acestora în anul/anii anterior/i la un curs de Educaţie pentru sănătate), dar și de alți factori, cum ar fi caracteristicile grupului de elevi (vârstă, mediu social și școlar), resursele didactice disponibile etc.”. Mai mult, se menționează următoarele:

„În consecință, în structurarea modulară prezentată se obțin următoarele avantaje: 

– asigurarea progresiei în achiziții pentru elevul care urmează opționalul pe parcursul mai multor ani de studiu; 

– dezvoltarea unor deprinderi și comportamente specifice educației pentru sănătate precum și parcurgerea tuturor domeniilor de conținut ale disciplinei chiar în cazul în care elevii optează o singură dată pe parcursul întregii școlarități pentru acest opțional. Elevii au ocazia să descopere domeniul și să-l integreze în structurile sale cognitive și afective; 

– articularea educației formale, nonformale și informale.”

 

Astfel, finalitățile urmărite sunt la nivelul comportamentelor responsabile și preventive, iar pentru a ajunge la acest deziderat, e important ca metodele utilizate să facă parte din categoria celor care nu transmit doar informații, ci ajung la formarea/ consolidarea de atitudini și comportamente (chiar obișnuințe) responsabile.

 

Pentru sprijinirea cadrelor didactice, au fost elaborate și distribuite o serie de materiale auxiliare:

– Ghidul informativ pentru cadrele didactice pentru domeniile: Elemente de anatomie, Igienă personală, Activitate și odihnă, Sănătatea alimentației, Sănătatea mediului, Sănătate mintală, Violența, Accidente;

– Ghid metodic;

– Alte materiale elaborate de MECT sau cu avizul MECT.

 

Totodată, și în documentul de programă școlară, apare în mod specific o notă, prin care se precizează că: „Toate materialele auxiliare destinate predării disciplinei Educaţie pentru sănătate utilizate în școli sunt/vor fi cele elaborate de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului (MECT) și avizate de Ministerul Sănătății Publice (MSP)-pentru conformitatea termenilor de specialitate. Se pot utiliza și alte materiale auxiliare, cu condiția ca acestea să fie aprobate de MECT, care va facilita obținerea avizului din partea MSP”.

 

De reținut: Eforturile de stabilizare a acestui program național sunt departe de a fi finalizate, chiar în condițiile în care nevoia existenței lui este evidentă. Din păcate, programul nu este suficient cunoscut și înțeles chiar de către decidenți, ceea ce face munca profesorilor care sunt implicați în predarea lui cu atât mai dificilă și mai de apreciat.

 

Programul de educație pentru sănătate s-a regăsit începând cu 2007 în toate strategiile naționale în sprijinul cărora acționează pe pilonul de prevenire: sănătate, protecția copilului, tineret, violență sexuală. Acest program este de fapt unul de siguranță națională, prin faptul că formează în rândul viitoarelor generații de adulți comportamente responsabile, la nivel individual dar și social, într-o abordare preventivă, bazată pe dovezi din știință și pe drepturile omului.

 

Descrierea temelor: 

1. Noțiuni elementare de anatomie și fiziologie

Clasele I și a II-a: 1.1 Corpul uman: părți componente, localizarea organelor interne; 1.2. Organele de simț; 1.3. Starea de sănătate și boala. Ce înseamnă să fii sănătos?; 1.4. Creșterea și dezvoltarea în perioada copilăriei; 1.5. Abilități personale cu rol protector pentru sănătate (autonomie în igienă și autoîngrijire la fete și băieți)

 

Clasele a III-a – a IV-a: 1.1 Rolul organelor în corp; 1.2. Organismul-un tot unitar

 

Clasele a V-a – a VI-a: 1.1. Creșterea și dezvoltarea organismului la pubertate; 1.2. Noțiuni de bază despre sistemul reproducător

 

1. Igiena personală

Clasele I și a II-a: 2.1. Igiena cavității bucale; 2.2. Igiena mâinilor și a unghiilor; 2.3. Igiena părului; 2.4. Igiena corpului; 2.5. Igiena îmbrăcămintei; 2.6. Igiena încălțămintei; 2.7. Boli cauzate de lipsa de igienă (diareile, hepatita, parazitozele etc.); 2.8. Gripa și virozele respiratorii; 2.9. Importanța igienei pentru sănătate (în prevenirea îmbolnăvirilor: HIV/SIDA, TBC etc.)

 

Clasele a III-a – a IV-a: 2.1. Vaccinările și importanța lor; 2.2. Reguli de igienă intimă; 2.3. Rolul igienei personale în prevenirea bolilor transmisibile; 2.4. Parazitozele frecvente la copii. Bolile transmise de animale; 2.5. Controlul stomatologic periodic

 

Clasele a V-a – a VI-a: 2.1. Modalități de prevenire a bolilor (inclusiv HIV/SIDA, TBC); 2.2. Atitudinea față de bolnavi; 2.3. Igiena și anotimpurile

 

Clasele a VII-a – a VIII-a: 1.1. Influența modei asupra dezvoltării personale a elevului; 1.2. Produsele și serviciile cosmetice, riscurile folosirii lor: manichiura, pedichiura, cosmetica – potențiali factori de risc; 1.3. Ce este HIV/ SIDA? Ce este TBC –ul?

 

Clasele a IX-a – a X-a: 1.1. Cauzele care determină apariția cancerului (leucemie, cancer de sân, bucal, de piele, de col uterin)

Clasele a XI-a – a XII-a: 1.1. Modalități de prevenire a cancerului (cancerul de sân, de col uterin, de piele, pulmonar, bucal, leucemia); 1.2. Depistarea timpurie a cancerului și tratamentul său.

 

1. Activitate și odihnă

Clasele I și a II-a: 3.1. Regimul de activitate și odihnă în perioada copilăriei; 3.2. Timpul liber: activități școlare și extrașcolare

 

Clasele a III-a – a IV-a: 3.1. Rolul educației fizice și sportive în dezvoltarea armonioasă a organismului; 3.2. Refacerea după efort; 3.3. Efort fizic / efort intelectual; 3.4. Modalități de diminuare a oboselii

 

Clasele a V-a – a VI-a: 3.1. Regimul de muncă și odihnă al elevului de gimnaziu; 3.2. Parametrii efortului: volum, intensitate și complexitate; 3.3. Curba capacității de efort: zi, săptămână, an; 3.4. Atitudini pozitive ale fetelor și băieților față de exercițiul fizic

 

Clasele a VII-a – a VIII-a: 2.1. Dozarea efortului intelectual pentru examene și concursuri; 2.2. Modalități și abilități de organizare a timpului

 

Clasele a IX-a – a X-a: 2.1. Nevoile organismului în perioada adolescenței; 2.2. Exercițiul fizic contra stresului și anxietății; 2.3. Modalități de diminuare a oboselii

 

Clasele a XI-a – a XII-a: 2.1. Curba fiziologică a capacității de muncă intelectuală; 2.2. Importanța alternării activității intelectuale cu cea fizică și cu odihna; 2.3. Oboseala școlară: cauze, consecințe, modalități de evitare/ diminuare

 

1. Sănătatea mediului

Clasele I și a II-a: 4.1. Mediul înconjurător, mediu sănătos; 4.2. Curățenia în clasa și școala mea

 

Clasele a III-a – a IV-a: 4.1. Poluarea aerului – ce este și cine o produce? Cum influențează poluarea sănătatea?; 4.2. Pentru o planetă sănătoasă; 4.3. Obiectele noi devin deșeuri. Dar deșeurile, pot deveni obiecte noi?

 

Clasele a V-a – a VI-a: 4.1. Principalele tipuri de poluare, măsuri de prevenire și de combatere a acestora; 4.2. Efectele poluării asupra sănătății; 4.3. O comunitate mai curată: colectarea diferențiată a deșeurilor

 

Clasele a VII-a – a VIII-a: 3.1. Resursele naturale: importanța lor pentru un organism sănătos; 3.2. Factorii de mediu care influențează starea de sănătate

 

Clasele a IX-a – a X-a: 3.1. Probleme majore de mediu în societatea noastră și la nivel mondial; 3.2. Principalele surse de poluare la nivel local, național și global; 3.3. Modalități de reducere a efectelor produse de sursele de poluare, pentru păstrarea sănătății

 

Clasele a XI-a – a XII-a: 3.1. Genofondul – importanța conservării resurselor naturale și a diversității speciilor; 3.2. România și standardele europene de calitate a mediului; 3.3. Structuri guvernamentale și neguvernamentale implicate în protejarea mediului

 

1. Sănătatea mintală

Clasele I și a II-a: 5.1. Autocunoașterea; 5.2. Eu și ceilalți, locul meu în colectiv; 5.3. Diferiți și, totuși, la fel. Solidaritatea cu persoanele cu nevoi speciale; 5.4. Identificarea și controlul emoțiilor

 

Clasele a III-a – a IV-a: 5.1. Recompense și satisfacție; 5.2. Porecle și etichetări; 5.3. Calități ale copiilor (Activități de tip „Pot și vreau!”); 5.4. Reacții la teamă: față de învățător, părinți, note

 

Clasele a V-a – a VI-a: 5.1. Eu în familie; 5.2. Locul meu în grup. Nu sunt singur, sunt cu prietenii mei (solidaritatea cu copiii bolnavi de HIV/SIDA, TBC și cu dizabilități); 5.3. Timiditatea/ încrederea în sine; 5.4. Disconfortul psihic: cauze, efecte

 

Clasele a VII-a – a VIII-a: 4.1. Stres, supraîncărcare, adaptabilitate; 4.2. Controlul emoțiilor negative (frica, furia etc.); 4.3. Exprimarea stărilor emoționale ale fetelor și băieților; 4.4. Vocație și împlinire

 

Clasele a IX-a – a X-a: 4.1. Delimitări conceptuale: psihologie, psihiatrie, consiliere, psihoterapie; 4.2. Normalitate și tulburare psihică; 4.3. Stigmatizarea – consecințe (în cazul problemelor de sănătate – HIV/SIDA, TBC etc.); 4.4. Comunicare și suport social. Educația informală – media și rolul ei în formarea comportamentelor; 4.5. Dependență/ independență (luarea deciziilor și asumarea consecințelor); 4.6. Comportamente agresive și autoagresive; 4.7. Identitatea de gen și discriminarea de gen

 

Clasele a XI-a – a XII-a: 5.1. Impactul alimentelor asupra stării de sănătate. Alimentația și bolile cardiovasculare (ateroscleroza, hipertensiunea); 5.2. Deficiențe alimentare (curele de slăbire, bulimia, anorexia); 5.3. Echilibrarea aportului caloric cu activitatea fizică și intelectuală; 5.4. Regimul alimentar în condiții deosebite (pregătirea concursurilor și a examenelor temperaturi extreme, sarcină, alăptare etc.)

 

1. Sănătatea alimentației

Clasele I și a II-a: 6.1. Tipuri de alimente ; 6.2. Termenul de valabilitate al alimentelor. Reguli de păstrare a acestora ; 6.3. Diversitatea alimentelor – condiție a sănătății (importanța vitaminelor, a iodului în alimentație etc.)

 

Clasele a III-a – a IV-a: 6.1. Influența alimentelor de origine vegetală și animală ; 6.2. Efectele alimentației unilaterale ; 6.3. Consecințele excesului de dulciuri

 

Clasele a V-a – a VI-a: 6.1 Piramida alimentelor; 6.2 Eticheta – cartea de vizită a alimentelor ; 6.3 Drepturile consumatorilor ; 6.4 Ghidul alimentației sănătoase

 

Clasele a VII-a – a VIII-a: 5.1. Calitățile organoleptice ale alimentelor: ponderea alimentelor în rația zilnică ; 5.2. Sarea iodată în alimentație: efectele carenței de iod ; 5.3. Declanșarea obezității prin alimentație nesănătoasă ; 5.4. Raportul calitate-preț în alegerea alimentelor ; 5.5. Imaginea corporală și comportamentul alimentar

 

Clasele a IX-a – a X-a: 5.1. Factori care perturbă metabolismul (glucidic, proteic, lipidic, mineral). Carențe; 5.2. Aditivii alimentari și influența lor asupra sănătății; 5.3. Lanțul alimentar și riscurile asociate fiecărei verigi (îngrășăminte, pesticide, hormoni de creștere, antibiotice în alimente); 5.4. Securitatea alimentară

 

Clasele a XI-a – a XII-a:

 

1. Sănătatea reproducerii și a familiei

Clasele I și a II-a: 7.1. Eu și familia mea. Roluri în familie ; 7.2. Diferențele între fată / băiat (relații sociale)

 

Clasele a III-a – a IV-a: 7.1. Percepții reciproce ale băieților și fetelor ; 7.2. Modificări corporale la pubertate ; 7.3. Cum am apărut eu pe lume?

 

Clasele a V-a – a VI-a: 7.1. Sentimentul de iubire față de cei apropiați și a atașamentului față de familie; 7.2. Prietenia și iubirea: factorii care influențează deciziile de implicare/ neimplicare în relații interpersonale

 

Clasele a VII-a – a VIII-a: 6.1. Ceasul organismului feminin, ceasul organismului masculin ; 6.2. Comportament sexual responsabil: atitudini față de debutul vieții sexuale ; 6.3. Mituri legate de sexualizare/comportament sexual (reacții comportamentale față manifestările anatomo-fiziologice ale pubertății) ; 6.4. Infecții cu transmitere sexuală – comportamente cu risc în transmiterea HIV/SIDA ; 6.5. Planuri de viață: familie, relații sociale, impactul vieții sexuale asupra viitorului; 6.6. Concepția și sarcina-riscurile sarcinii în pubertate și adolescență pentru mamă și copil ; 6.7. Sarcina nedorită și avortul – servicii sociale: planificare familială, consiliere; 6.8. Violență în sexualitate, abuzul sexual

 

Clasele a IX-a – a X-a: 6.1. Comportament sexual-valori, toleranță, normalitate și devianță; 6.2. Planificarea familială. Concepție, contracepție; 6.3. Comunicare și responsabilitate în relația de cuplu; 6.4. Parentalitate-avort, abandon, pruncucidere ; 6.5. Consilierea pre și post-testare HIV/SIDA

 

Clasele a XI-a – a XII-a: 6.1. Disfuncții sexuale la femeie și bărbat ; 6.2. Diagnoza prenatală ; 6.3. Identitate și orientare sexuală ; 6.4. Legislația privitoare la sexualitate ; 6.5. Pornografia și prostituția

 

1. Consumul și abuzul de substanțe toxice

Clasele I și a II-a: 8.1. Substanțe dăunătoare sănătății

 

Clasele a III-a – a IV-a: 8.1. Uzul și abuzul de substanțe: medicamente etc. ; 8.2. Cum să spunem NU! îndemnului de a consuma

 

Clasele a V-a – a VI-a: 8.1. Libertate sau dependență: să știi să spui NU! Drogurilor; 8.2. Efectele consumurilor de droguri asupra organismului; 8.3. Drogul în preajma mea

 

Clasele a VII-a – a VIII-a: 7.1. Trecerea de la consumul accidental la abuzul de droguri (toleranță, dependență, sevraj, dezintoxicare); 7.2. Dependența de alte substanțe (alcoolism, tabagism); 7.3. Mituri, prejudecăți, stereotipuri privind consumul de substanțe toxice; 7.4. Consecințele toxicomaniei în plan individual și social; 7.5. Legislația privind comercializarea, traficul și consumul de substanțe toxice

 

Clasele a IX-a – a X-a: 7.1. Factorii care influențează consumul de droguri; 7.2. Drogul ca falsă soluție la „problemele” individuale; 7.3. Categorii vulnerabile la consumul de droguri; 7.4. Evaluarea surselor de informare despre droguri; 7.5. Comportamente cu risc (droguri, sexualitate, HIV/SIDA) ; 7.6. Legislație cu privire la drepturile copilului și a familiei. Servicii care se ocupă de protecția copilului și de prevenire a violenței în familie.

 

Clasele a XI-a – a XII-a: 7.1. Abuzul de droguri, dependența, sevrajul; 7.2. Legislația referitoare la consumul, traficul și deținerea de droguri; 7.3. Structuri guvernamentale și neguvernamentale implicate în combaterea consumului de droguri; 7.4. Evaluarea consecințelor consumului de droguri; 7.5. Valori antidrog

 

1. Accidente, violență, abuz fizic

Clasele I și a II-a: 9.1. Modalități de prevenire a accidentelor ; 9.2. Forme de agresivitate frecvente în mediul școlar ; 9.3. Drepturile mele/ drepturile colegilor

 

Clasele a III-a – a IV-a: 9.1. Jocul – între dinamism și agresivitate; 9.2. Răspunsul la agresivitatea celorlalți; 9.3. Abuzul adulților asupra copiilor

 

Clasele a V-a – a VI-a: 9.1 Primul ajutor în caz de accidente (fracturi, hemoragii, lipotimii, luxații, entorse etc.); 9.2 Strada-loc de joacă?; 9.3 Reacții în situații critice; 9.4 Ce este violența în familie? Efecte asupra copiilor: primele atitudini

 

Clasele a VII-a – a VIII-a: 8.1. Forme ale violenței în familie (fizică, socială, economică, emoțională, sexuală); 8.2. Violența în mass-media. Consumatorul de mesaj; 8.3. Modalități de prevenire a violenței; 8.4. Traficul de ființe umane-consecințe individuale și sociale; 8.5. Solidaritatea umană în situații de cataclisme, război, zone de conflict

 

Clasele a IX-a – a X-a: 8.1. Consecințele accidentelor, violenței și abuzului în plan individual și social; 8.2. Reacții necontrolate. Tehnici de autocontrol (agresor/agresat)

Clasele a XI-a – a XII-a: 8.1. Violența domestică: factori implicați, legislație în domeniu ; 8.2. Cauzele care determină abuzul (fizic, economic, sexual) și manifestările violente.

 

Elemente de valoare adăugată:

• Programul a apărut ca urmare a nevoilor semnalate de către cadrele didactice, dar și ca intervenție națională de prevenție primară prin educație pentru sănătate și promovarea sănătății – în colaborare cu Ministerul Sănătății, care decide prin ordinul 172/2004 implementarea și finanțarea Programului Național de Evaluare și Promovare a Sănătății și Educaţie pentru Sănătate, Subprogramul de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate, în coordonarea Institutului Național de Sănătate Publică 

• Parte din eforturile de pre-aderare la Uniunea Europeană (de unde și puternica susținere guvernamentală în perioada 2001-2007), PNESSR a reușit să convingă comunitățile de necesitatea și utilitatea lui. Acest fapt este demonstrat prin funcționarea lui în continuare, păstrându-se constant la o acoperire de cca. 7-10% din populația școlară/ an școlar, deși investițiile pentru creștere/ dezvoltare/ menținere au fost minimale în ultimii aproape 10 ani, iar opoziția unor voci din societate – crescândă. 
• Întreg programul are o recomandare clară ca toate temele să fie abordate din perspectiva documentelor internaționale referitoare la drepturile omului și valorile umanitare. De altfel, materialul „Ghid informativ” cuprinde un  capitol de sine stătător denumit „Educația pentru sănătate din perspectiva drepturilor omului” ce prezintă documente adoptate de organisme internaționale și care constituie cadrul general de principii în care se înscrie și PNESSR.
• Programul a fost de la început unul flexibil, astfel încât să poată ajunge la elevi, atât sub formă curriculară (opționalul), cât și extracurriculară și extrașcolară.
• PNESSR a fost dezvoltat și continuat într-o abordare bazată pe știință și drepturile omului, mai ales prin susținerea în perioada de început (1999-2009) din partea organizațiilor internaționale (UNFPA, UNICEF, USAID) și ulterior, prin organizațiile precum Tineri pentru Tineri, care au dezvoltat noi proiecte în aceeași linie, de #faraipocrizie.
• Programul are o strategie de dezvoltare, elaborată în 2005 cu orizont 2010 (numită generic „Strategia de la Venus”). Astfel, au fost clarificate valorile programului și principalele direcții de acțiune ale acestuia. Chiar dacă Tineri pentru Tineri a încercat să țină aceste direcții prin proiectele derulate ulterior, nu am reușit să dezvoltăm decât modele de bună practică, care nu au fost ulterior preluate/ integrate în sistemul de învățământ preuniversitar. Cu toate acestea, este important că există un document cadru care să traseze traiectoria realistă a programului, chiar dacă obiectivele propuse nu s-au realizat în orizontul de timp inițial, și nici la 10 ani după.
• Valorile programului: Educaţie pe baze democratice și nediscriminatorii; Acțiuni și activități întemeiate pe drepturile copilului, având în vedere în primul rând dreptul inalienabil al acestuia la educaţie; Implicarea, sub toate formele considerate a fi valoroase, a copiilor și tinerilor, beneficiarii acestui program; Asigurarea respectului pentru diversitatea culturală; Caracterul integrat, sistemic, al discursului și informației despre sănătate; Actualizarea permanentă a informației difuzate prin activitățile programului pe baza progresului științei și a dezvoltărilor tehnologice; Asigurarea flexibilității organizaționale și informaționale în scopul de a facilita accesul beneficiarilor la informația de bază oferită de program; Abordarea critică permanentă a obiectivelor, metodelor și mijloacelor care asigură implementarea obiectivelor programului în toate orizonturile sale de timp; Descentralizarea autorității educaționale și asigurarea unității demersurilor educaționale locale prin coordonare metodologică și tehnică; Abordarea multidisciplinară a problematicii stării de sănătate individuale și a colectivităților; Promovarea parteneriatului tuturor actorilor sociali care pot conduce la deschiderea orizontului unei națiuni sănătoase; Subordonarea activităților programului față de litera și spiritul legii și examinarea continuă a posibilității de ameliorare a raporturilor cu acestea
• Programul a implicat de la început și până în prezent experți, specialiști și oameni de știință recunoscuți și validați, practicieni din multe domenii de activitate (precum și tematica diversă a programului, dar și de metodologie – care are ca finalitate formarea și practicarea comportamentelor din sfera unui stil de viață sănătos și responsabil). Acest grup extins de experți și consultanți rămâne alături de program, putând în continuare contribui la relansarea și revigorarea acestuia, mai ales în condițiile generate de pandemia cu SARS-CoV-2, dar și pe fondul dezbaterii legate de educația sexuală.

 

Rezultate (cumulat, din 1997 până în prezent, pentru proiectele Tineri pentru Tineri derulate în parteneriat cu Ministerul Educației):

• 1997-2003, susținere din partea Fondului ONU pentru Populație (UNFPA): 607 unități școlare implicate; 1989 cadre didactice formate; 67625 elevi care au participat la program
• 2004-2004, susținere din partea Fondului Global de Combatere HIV/SIDA și TBC: 400 formatori naționali; 8.785 cadre didactice formate la nivel național (toate județele); 2.128.600 elevi care au participat la program (datele legate de elevi au fost centralizate de Ministerul Educației)
• 2008-2011, susținere prin POSDRU, ID 4390: 13.811 elevi  care au participat la campania de conștientizare și 1.961 personal didactic format
• 2010-2013, susținere prin POSDRU, ID 62075: 1.785 unități școlare implicate; 3.959 cadre didactice formate; 67.902 preșcolari și elevi din ciclul primar care au participat la program
• Pentru datele legate de opționalul de educație pentru sănătate, responsabilitatea aparține Ministerului Educației Naționale. În general, acest opțional ajunge la cca. 7-10% din populația școlară din învățământul preuniversitar.

 

Recomandări pentru derularea programului în cadrul unităților școlare:

• Educația pentru sănătate, în oricare dintre variantele sale de implementare în școli (curriculară, extracurriculară sau extrașcolară), urmează procedurile descrise în Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar.
• Tineri pentru Tineri are o serie de recomandări legate de metodologia de implementare: 1 dată/ ciclu de învățământ care să corespundă cu perioadele de dezvoltare fizică, psiho-socio-emoțională și socială ale elevilor ; existența în unitatea școlară a unei echipe de minim 4 cadre didactice (1/ nivel clasă) care să poată furniza acest opțional, dar și pentru încurajarea co-facilitării (eficiență crescută în programele ce presupun formare de atitudini și abilități cu finalitate în comportamente pe termen lung); existența unei echipe mixte de profesioniști la nivel de unitate școlară, în afară de cadrele didactice (consilier școlar, personal  medical, colaborare cu alte instituții: asistență socială, poliție, situații de urgență, lucrători de tineret etc.)
• Pentru o eficiență crescută a impactului programului, este important ca la nivelul întregii comunități școlare să se dezvolte și să se implementeze principiile promovate de program, în toate temele acestuia. Astfel, școlile din România și generațiile de viitori adulți vor avea posibilitatea să trăiască într-un viitor sustenabil.

 

Costuri:

• Programul este gratuit în sistemul public de învățământ, Ministerul Educației asigurând finanțarea pentru plata cadrelor didactice.
• Din perspectiva Tineri pentru Tineri, este o nevoie constantă de formare de personal didactic care să poată desfășura programul în condițiile în care acesta a fost gândit, cu efectele pe care le vizează. Cursurile de formare pentru personalul didactic au fost furnizate gratuit de TpT, în baza finanțării pe proiecte, precum și toate materialele auxiliare realizate în sprijinul preșcolarilor și elevilor.