Evul mediu

05-02-2009

Odată cu căderea Imperiului Roman, se creează un vid, ocupat de Biserica Catolică, care va încerca să stabilească noi valori, inclusiv o percepţie negativă asupra sexualităţii.

Din punctul de vedere al bisericii, celibatul reprezintă virtutea supremă iar singura justificare pentru contactul sexual este procreerea. Contactul sexual în sine era văzut ca un păcat, diminuat numai prin căsătorie; aceasta reprezenta însă refugiul acelora care nu rezistau să-şi păstreze virginitatea întreaga viaţă.

Deoarece oamenii aveau totuşi viaţă sexuală, biserica recomanda ca singură poziţie în timpul actului sexual cea cu bărbatul deasupra (poziţia misionarului), orice altă poziţie fiind văzută ca opera Diavolului. De asemenea, biserica promova folosirea unor cămăşi de noapte care aveau o fantă care permitea actul sexual. Pe parcursul Evului Mediu, femeia continuă să fie considerată inferioară bărbatului, fiind în acelasi timp vazută ca o cauză a problemelor bărbatului.

Taguri